10 definiții pentru scăpare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCĂPÁRE, scăpări, s. f. Acțiunea de a (se) scăpa și rezultatul ei; eliberare, salvare. ◊ Expr. Scăpare din (sau de) vedere = omitere involuntară. A avea (sau a-și păstra) o portiță de scăpare = a avea (sau a-și păstra) un mijloc de a ieși onorabil dintr-o situație neplăcută, încurcată. ♦ Mijloc, posibilitate de a scăpa (1). – V. scăpa.

SCĂPÁRE, scăpări, s. f. Acțiunea de a (se) scăpa și rezultatul ei; eliberare, salvare. ◊ Expr. Scăpare din (sau de) vedere = omitere involuntară. A avea (sau a-și păstra) o portiță de scăpare = a avea (sau a-și păstra) un mijloc de a ieși onorabil dintr-o situație neplăcută, încurcată. ♦ Mijloc, posibilitate de a scăpa (1). – V. scăpa.

SCĂPÁRE, scăpări, s. f. Acțiunea de a scăpa și rezultatul ei; eliberare, salvare. Trebuia să fugă mai iute, tot mai iute, ca fiecare pas să fie o scăpare, de la cădere. DUMITRIU, N. 152. Speriată, Elisabeta... cu totul instinctiv se vîră în mort, ca într-o nădejde de scăpare. SAHIA, N. 42. ◊ Expr. A-i fi (cuiva) a (sau de-a) scăpare (sau scăparea) = a dori să scape. Păsările negre fîlfîiră pe capetele lor, pînă își luară avînt și despicară cerul dimineții, grabnice ca niște soli care se duc să ducă vestea, ori cărora le este de-a scăparea după ce au adus-o. GALACTION, O. I 287. Am croit-o la fugă... uitîndu-mă înapoi, să văd nu mă ajunge moșneagul; căci îmi era acum a scăpare de dînsul, drept să vă spun. CREANGĂ, A. 58. Scăpare de (sau din) vedere = omitere involuntară. ♦ Mijloc, posibilitate de a scăpa. Sfîrșise tot și nu vedea nici o scăpare. C. PETRESCU, C. V. 145. ◊ Expr. A avea (sau a-și păstra) o portiță de scăpare = a avea (sau a-și păstra) un mijloc de a ieși cu fața curată dintr-o situație neplăcută, încurcată.

SCĂPÁRE ~ări f. 1) v. A SCĂPA. 2) Ceea ce scapă de ceva; fapt salvator. ◊ A avea o portiță de ~ a mai avea un mijloc de a ieși dintr-o situație grea. ~ din vedere omitere involuntară. /v. a (se) scăpa

scăpare f. 1. acțiunea de a scăpa: aleargă spre a lui scăpare; 2. fig. mijloc de scăpare, ajutor: nădejde de scăpare.

scăpáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a scăpa, mîntuire, salvare: puse coada pe spinare la cea luncă de scăpare (P.P.). Mijloc (putință) de salvare: nu era nicĭ o scăpare! Scăpare din vedere, omisiune, neatenție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scăpáre s. f., g.-d. art. scăpắrii; pl. scăpắri

scăpáre s. f., g.-d. art. scăpării; pl. scăpări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCĂPÁRE s. 1. v. desfacere. 2. v. cădere. 3. v. salvare. 4. v. adăpost. 5. v. eliberare. 6. v. ieșire. 7. v. descotorosire. 8. v. dezbărare. 9. v. pierdere. 10. omisiune, (reg.) întrelăsare. (E doar o ~.) 11. v. inadvertență.

SCĂPARE s. 1. desfacere, desprindere, eliberare, liberare, (înv. și pop.) slobozire. (~ cuiva din strînsoare.) 2. cădere. (~ a ciocanului din mînă.) 3. salvare, (astăzi rar) mîntuință, (pop.) izbăvire, mîntuire, (înv.) izbavă, salut, selamet. (Și-a găsit ~ prin fugă.) 4. adăpost, azil, refugiu, (înv.) năzuință, (fig.) liman. (A fugit și și-a căutat ~ în...) 5. eliberare, liberare, salvare, scoatere, (înv. și pop.) slobozire, (pop.) mîntuire, (înv.) scăpătură. (~ lor din robie.) 6. eliberare, ieșire, liberare. (După ~ lui din închisoare.) 7. debarasare, degajare, descotorosire. (~ de un musafir nepoftit.) 8. debarasare, dezbărare, dezobișnuire, dezvăț, dezvățare. (~ de un viciu.) 9. pierdere. (~ unei mari ocazii.) 10. omisiune, (reg.) întrelăsare. (E doar o ~.) 11. inadvertență. (Textul conține unele ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

portiță de scăpare expr. posibilitate de a scăpa dintr-o situație dificilă.

Intrare: scăpare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăpare
  • scăparea
plural
  • scăpări
  • scăpările
genitiv-dativ singular
  • scăpări
  • scăpării
plural
  • scăpări
  • scăpărilor
vocativ singular
plural