34 de definiții pentru salt

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SALT, salturi, s. n. 1. Mișcare bruscă prin care corpul se desprinde de la pământ, sărind pe loc sau deplasându-se; mișcare de deplasare bruscă în zbor. ◊ Triplu salt = probă atletică de săritură în lungime, constând din trei sărituri consecutive. 2. Trecere bruscă de la o situație ori stare la alta. ◊ Salt calitativ = moment, stadiu constând în schimbarea în bine a calității unui obiect sau a unui proces. Din lat. saltus, it. salto.

salt1 av [At: N. COSTIN, LET. II, 60/12 / V: (reg) ~a, ~ă / E: tc salt] (Înv) 1 Fără a fi însoțit (de trupe, de escortă). 2 Cel puțin.

salt2 sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX / Pl: ~uri / E: lat saltus, it salto] 1 Mișcare prin care ființele se desprind brusc de la pământ (sau de pe un punct de sprijin) avântându-se în sus și revenind în același loc sau deplasându-se Si: săltat1 (13), săritură (1), (înv) săltătură (1), (înv) săltare (1), (reg) saitoc (2). 2 Mișcare de deplasare bruscă în zbor Si: săltat1 (14), săritură (2), (reg) saitoc (3). 3 (Îs) Triplu ~ Probă atletică de săritură (1) în lungime, în care atletul face trei sărituri consecutive care se însumează. 4 (Îrg) Dans (1). 5 Deplasare în care nu este respectată ordinea consecutivă a unor trepte sau faze. 6 Trecere (bruscă) de la o situație la alta, de obicei superioară. 7 (Îs) ~ calitativ Trecere la un alt stadiu necesar al dezvoltării în natură, societate și gândire, prin schimbarea unui obiect sau proces.

SALT, salturi, s. n. 1. Mișcare bruscă prin care corpul se desprinde de la pământ, sărind pe loc sau deplasându-se; mișcare de deplasare bruscă în zbor. 2. Trecere bruscă de la o situație ori stare la alta. – Din lat. saltus, it. salto.

SALT, salturi, s. n. 1. Mișcare prin care omul (sau alte ființe) se desprinde de la pămînt și sare în sus, deplasîndu-se sau revenind în același loc. Fugea, zbura, făcea salturi mari, de-abia se putea ține de el Gheorghieș. SADOVEANU, O. VII 358. În cîteva salturi sui scara spre cabină. BART, S. M. 102. Iepurașul se răpede Naintînd din salt în salt. ALECSANDRI, O. 223. ◊ (Prin analogie) Flăcăul, Iordăchel a Roșului, încordat, cu mușchi ca de criță, cu ochii pe salturile clocotitoare ale Negrei, purta cîrma. SADOVEANU, O. VIII 443. ◊ (Sport; în expr.) Triplu-salt = probă atletică de săritură în lungime, în care atletul face trei sărituri consecutive. Salt mortal v. mortal. 2. Trecere bruscă de la o situație la alta. Productivitatea muncii poate și trebuie să facă salturi însemnate, prin generalizarea metodelor avansate de muncă. GHEORGHIU-DEJ, R. 59. Eminescu a făcut un salt în viitorime. SADOVEANU, E. 83. Printr-o lege providențială, ce nu sufere salt, popolii încep mai întîi de la luminare ori învățătură particulară. GHICA, A. 683. ◊ Salt calitativ = schimbare bruscă ivită în desfășurarea unui fenomen din natură sau din societate, ca rezultat al acumulării treptate de schimbări mici, imperceptibile. V. cotitură.

SALT s. n. 1. mișcare bruscă, cu detentă musculară, prin care cineva se desprinde de la pământ, sărind pe loc sau deplasându-se. 2. săritură, cădere în vid (cu parașuta). 3. trecere bruscă, fără grade intermediare. ♦ ~ calitativ = moment, stadiu necesar al dezvoltării în natură, în societate și gândire, constând în schimbarea calității unui obiect sau proces, pregătită și determinată de schimbările cantitative. 4. (inform.) ruptură de frecvență care intervine într-un program ca urmare a unei instrucțiuni de înlănțuire. (< lat. saltus, it. salto)

SALT ~uri n. 1) Mișcare de desprindere bruscă a unui corp de pe poziția inițială și de deplasare într-o anumită direcție; săritură. 2) Trecere bruscă de la o situație la alta. /<lat. saltus, it. salto

SALT adv. (Mold., ȚR) Singur. A: De acolo au mers salt numai cu curtea sa Anlioh-Vodă. N. COSTIN. Au venit în mezil la Ieși saltu, numai cu dzece, doaădzeci de oameni. NECULCE. B: Nu trebuie să vii cu oaste multă ..., ci vino salt. R. POPESCU. Etimologie: tc. salt.

salt n. 1. acțiunea de a sălta: broasca umblă în salturi; 2. sărita calului: venia fugaru ’n salturi, sburlind coama-i pletoasă AL. [Lat. SALTUS].

3) salt adv. (turc, salt, numaĭ). Mold. Sec. 18-19. Singur, fără trupă saŭ escortă: salt te culcă pe pămînt (As. 187).

1) *salt n., pl. urĭ (lat. saltus, it. sp. pg. salto, pv. fr. saut. V. asalt). Săritură: broasca și vrabia merge pin salturĭ. Salt mortal, un fel de figură la gimnastică pin te învîrteștĭ pe rec orĭ te daĭ peste cap în aer și cazi în picĭoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SALT s. 1. v. săritură. 2. hop, săritură. (~ peste o groapă.)

SALT adj. v. neînsoțit, singur.

SALT s. 1. săltătură, săritură, (pop.) sărită, (reg.) saitoc, zburdătură, (înv.) săltare. (Dintr-un ~...) 2. hop, săritură. (~ peste o groapă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

salt adv. – Singur, neînsoțit. Tc. salt (Tiktin). Sec. XVII, înv.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

salt adv. 1. (înv. și reg.) singur, neînsoțit (de trupe, de escortă). 2. cel puțin, doar, numai.

SALT a) desprindere a unei aeronave de pe sol, fără a întruni condițiile necesare zborului (înălțime și distanță); b) comanda de lansare a parașutiștilor dată de către instructorul de aeronavă; c) lansare cu parașuta. Există salturi: cu deschidere comandată și deschidere automată; de formare, antrenament, concurs, demonstrative și de instrucție; de zi și de noapte; pe apă; individuale și în grup; de la înălțime: mică (până la 1000 m), medie (până la 4000 m), de record etc.

salt, unul dintre cele trei tipuri fundamentale posibile în evoluțiile melodice (alături de mersul treptat* și nota repetată). S. se produce atunci când între cele două sunete intervine un interval* mai mare decât un ton*. Acest tip de mers melodic creează, prin distanța ce se produce între cele două note, o tensiune mai mare sau mai mică – în funcție de felul intervalului, disonant* sau consonant*, și de distanța între cele două sunete. Tipurile predominante de s. existente într-o structură melodică vor constitui adevărate repere stilistice pentru definirea epocii și a creației compozitorului respectiv; astfel, în melodica palestriană nu vor apărea s. decât până la cvintă* sau sextă* mică (de preferință ascendente), în melodica clasică vor predomina s. la terțe*, cvarte* și cvinte* ce vor figura (v. figurație) elemente acordice*, iar în structurile melodice ale dodecafonismului (mai ales la Webern) dominante vor fi s. aspre de cvarte mărite, septime* și none* etc.

OPRIRE DE LA ZBOR ȘI SALT măsură administrativă luată împotriva personalului navigant în cazul: neprezentării sau nereușitei la examenul medical periodic sau zilnic, la controlul în zbor și la pregătirea zilnică, a abaterii de la conduită sau securitatea zborului, pe perioade care pornesc de la câteva zile, putându-se ajunge la oprirea definitivă de la zbor și lansări.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MARELE LAC SĂRAT (GREAT SALT LAKE [greit solt leik]), lac în V S.U.A., situat într-o zonă deșertică a Pod. Marelui Bazin, la 1.282 m alt. Supr. variază între 2,7 și 5,2 mii km2; ad. max.: 11 m (vara scade la 1 m). Lungimea max.: 55 km. Salinitatea: 200-270‰. Depuneri de sare pe maluri, datorită evaporării excesive.

NATURA NON FACIT SALTUS (lat.) natura nu face salturi – Idee formulată de Leibniz în „Nouveaux essais sur l’entendement humain”, IV, 16 și reluată de Linné. Sintetizează concepția fixistă asupra naturii vii.

SALT LAKE CITY [sɔlt leik síti], oraș în V S.U.A., centrul ad-tiv al statului Utah, situat pe un platou de la poalele m-ților Wasatch (M-ții Stâncoși), la 1.320-1.400 m alt., pe râul Jordan, la 24 km SE de Marele Lac Sărat (Great Salt Lake); 181,7 mii loc. (2000). Centru politico-economic, comercial, financiar, cultural și și religios al mormonilor. Nod feroviar. Aeroport. Expl. de metale neferoase (aluminiu, cupru, zinc, aur, argint). Rafinărie de petrol. Constr. de motoare pentru rachete, de armament (proiectile), computere, aparate electrice ș.a. Ind. metalurgiei feroase (oțel) și neferoase (aluminiu, cupru, plumb, zinc), chimică, electronică, textilă, a mat. de constr. (ciment), poligrafică și alim. Universitate (1850), Orchestră simfonică (1979), Teatru de operă și balet, Muzee de artă și științele naturii. Parc (40,5 ha). Monumente: Capitoliu (1915), Monumentul „This is the Place” („Acesta este locul”), ridicat în amintirea primilor mormoni stabiliți aici, Piața Templului (1893), dominată de Biserica mormonilor, Monumentul Pescărușului (1913) și de Tabernaculul mormonilor (1867), care are în interior o orgă cu 11.000 de registre. La S.L.C. s-au desfășurat Jocurile Olimpice de iarnă din anul 2002. Triburile amerindiene pauite, shoshone și ute au locuit în această zonă înainte de venirea coloniștilor, care au vizitat aceste locuri în 1824. La 22 iul. 1847, primii mormoni au ajuns aici (Orson Pratt și Erastus Snow), iar la 24 iul. 1847, un grup de 148 mormoni, conduși de Brigham Young, refugiați din cauza persecuțiilor din Vestul Mijlociu, s-au așezat aici. În 1850, în acest loc se stabiliseră deja 5.000 de mormoni. Centru turistic.

THAT’S ONE SMALL STEP FOR A MAN, ONE GIANT LEAP FOR MANKIND (engl.) este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire – Primul mesaj adresat pământenilor de Neil A. Armstrong la pășirea pe solul lunar (21 iul. 1969).

Natura non facit saltus (lat. "Natura nu face salturi) – aforism științific, enunțat ca o lege de către filozoful german Leibniz, în lucrarea Noi eseuri asupra intelectului uman (IV, 16), în anul 1704. Leibniz se referea la domeniul biologic, în sensul că natura nu evoluează brusc la o nouă specie, ci ajunge la ea în mod treptat, prin evoluție lentă. Naturalistul suedez Linné a aplicat această axiomă la lumea plantelor (Philosophia botanica, 77); și, cu timpul, ea s-a extins și la alte domenii. ȘT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

salt la maimuță! expr. (intl.) fură din bagajul acela!

Intrare: salt
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salt
  • saltul
  • saltu‑
plural
  • salturi
  • salturile
genitiv-dativ singular
  • salt
  • saltului
plural
  • salturi
  • salturilor
vocativ singular
plural
salta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
saltă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

salt, salturisubstantiv neutru

  • 1. Mișcare bruscă prin care corpul se desprinde de la pământ, sărind pe loc sau deplasându-se; mișcare de deplasare bruscă în zbor. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Fugea, zbura, făcea salturi mari, de-abia se putea ține de el Gheorghieș. SADOVEANU, O. VII 358. DLRLC
    • format_quote În cîteva salturi sui scara spre cabină. BART, S. M. 102. DLRLC
    • format_quote Iepurașul se răpede Naintînd din salt în salt. ALECSANDRI, O. 223. DLRLC
    • format_quote prin analogie Flăcăul, Iordăchel a Roșului, încordat, cu mușchi ca de criță, cu ochii pe salturile clocotitoare ale Negrei, purta cîrma. SADOVEANU, O. VIII 443. DLRLC
    • 1.1. Triplu salt = probă atletică de săritură în lungime, constând din trei sărituri consecutive. DEX '09 DLRLC
    • 1.2. Salt mortal. DLRLC
  • 2. Săritură, cădere în vid (cu parașuta). MDN '00
  • 3. Trecere bruscă de la o situație ori stare la alta. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Productivitatea muncii poate și trebuie să facă salturi însemnate, prin generalizarea metodelor avansate de muncă. GHEORGHIU-DEJ, R. 59. DLRLC
    • format_quote Eminescu a făcut un salt în viitorime. SADOVEANU, E. 83. DLRLC
    • format_quote Printr-o lege providențială, ce nu sufere salt, popolii încep mai întîi de la luminare ori învățătură particulară. GHICA, A. 683. DLRLC
    • 3.1. Salt calitativ = moment, stadiu constând în schimbarea în bine a calității unui obiect sau a unui proces. DEX '09 DLRLC MDN '00
  • 4. informatică Ruptură de frecvență care intervine într-un program ca urmare a unei instrucțiuni de înlănțuire. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.