19 definiții pentru răsură (bot., entom.)
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂSURĂ2, răsuri, s. f. 1. (Bot.) Măceș. 2. (Entom.) Larvă de efemeră. – Et. nec.
RĂSURĂ2, răsuri, s. f. 1. (Bot.) Măceș. 2. (Entom.) Larvă de efemeră. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsură3 sf [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 164/2 / V: ~ur sn, rusur sn, (reg) ros~ / Pl: ~ri / E: nct] 1 (Bot) Trandafir sălbatic cu ghimpi numeroși și inegali, cu flori mari purpurii Si: ruxandre (Rosa gallica). 2 (Bot) Măceș (Rosa canina). 3 Floare de măceș. 4 (Ent) Efemeră (6) (Ephemera vulgata).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSURĂ, răsuri și răsure, s. f. 1. Nume generic dat speciilor de trandafir sălbatic, arbuști cu flori mari, de obicei roșii, cu numeroși ghimpi pe tulpină și pe ramuri, vegetînd pe marginea pădurilor și a cîmpurilor; măceș. Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vînt de iarnă, Răscolind pădurile. TOPÎRCEANU, B. 46. Romanul este pe lîngă novelă ca un stejar uriaș pe lîngă o răsură altoită. CARAGIALE, S. U. 90. Păsărica se opri pe o răsură îmbobocită. ODOBESCU, S. III 200. ♦ Floarea (de obicei de culoare roșie) a plantelor descrise mai sus. (Metaforic) Obrajii i se rumeniră. Cu răsuri în față, îi sta și mai bine. SADOVEANU, B. 261. Chipul ei... parc-ar fi zugrăvit, alb... cu două răsuri pe obraji. DELAVRANCEA, S. 9. 2. (Entom.) Rusalie. Pescarii pleacă cu barca la locurile unde cred că trăiesc larvele de răsură. ANTIPA, P. 310.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂSURĂ1 ~i f. 1) Specie de arbori spinoși, cu flori roz sau albe și cu fructe mici, roșii; trandafir sălbatic; măceș. 2) Arbore din această specie. 3) Larvă de efemeră. 4) la pl. Dureri pe care le simte lehuza după naștere. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răsură f. floarea răsurului, roză sălbatecă. [Cf. lat. ROSULA (din rosa)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) răsúră f., pl. ĭ (cp. cu lat. rósula [dim. d. rosa], de unde s’ar fi făcut *rosură, apoĭ, pintr’o inexplicabilă schimbare de accent, răsură). Floare de răsur.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) răsúră f., pl. ĭ (lat. rasúra, d. rádere, rasum, a rade; it. pv, sp. pg. rasura, vfr. rasure. V. rad). Răsătură, răsunoĭ (Trans.). Odinioară, un bir suplementar pe lefile boĭerilor: casa răsurilor (V. raz 1). Rosură. Dun. Larvă de vetrice.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsur sm vz răsură3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
resură sf vz răsură2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rosură2 sf vz răsură2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rusur sn vz răsură3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răsură s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răsură s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răsură (măceș, larvă, impozit, răzătură) s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răsură, -ri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂSURĂ s. v. măceș, pilitură, răsătură, trandafir sălbatic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂSURĂ s. (BOT.; Rosa gallica) (reg.) ruxandră.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂSURĂ s. (BOT.; Rosa gallica) (reg.) ruxandră.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsură s. v. MĂCEȘ. PILITURĂ. RĂSĂTURĂ. TRANDAFIR SĂLBATIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răsură, răsurisubstantiv feminin
- 1. Specie de arbori spinoși, cu flori roz sau albe și cu fructe mici, roșii; trandafir sălbatic. DEX '09 DLRLC NODEX
- 1.1. Arbore din această specie. NODEX
- Cică-n munte, la povarnă, Plopii și răsurile Spun că vine-un vînt de iarnă, Răscolind pădurile. TOPÎRCEANU, B. 46. DLRLC
- Romanul este pe lîngă novelă ca un stejar uriaș pe lîngă o răsură altoită. CARAGIALE, S. U. 90. DLRLC
- Păsărica se opri pe o răsură îmbobocită. ODOBESCU, S. III 200. DLRLC
-
- 1.2. Floarea (de obicei de culoare roșie) a plantelor descrise mai sus. DLRLC
- Obrajii i se rumeniră. Cu răsuri în față, îi sta și mai bine. SADOVEANU, B. 261. DLRLC
- Chipul ei... parc-ar fi zugrăvit, alb... cu două răsuri pe obraji. DELAVRANCEA, S. 9. DLRLC
-
-
- 2. Larvă de efemeră. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: rusalie
- Pescarii pleacă cu barca la locurile unde cred că trăiesc larvele de răsură. ANTIPA, P. 310. DLRLC
-
- 3. Dureri pe care le simte lehuza după naștere. NODEX
- comentariu Plural și: răsure. DLRLC
etimologie:
- DEX '09 NODEX