RĂSFUG, s. n., s. m. (Pop.) 1. S. n. (Și în sintagma răsfug alb) Boală contagioasă a oilor și a caprelor, care se manifestă prin încetarea secreției lactate; agalactie. 2. S. n. Antrax. 3. S. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu rămurele subțiri, verzi și aproape lipite de frunze și cu flori galbene, întrebuințată în medicina populară ca medicament împotriva răsfugului (1) (Chondrilla juncea). – Et. nec.

răsfug [At: CALENDARIU (1814), 192/6 / V: (reg) ~foc, ~ulg, ~ă sf, ~sug, resfoc, res~ / Pl: ? / E: răs- + foc] 1 sn (Șîs ~ alb) Boală contagioasă a oilor, a caprelor și a vitelor, manifestată prin inflamația ugerului, prin încetarea secreției lactate și prin leziuni oculare și articulare. 2 sn (Reg) Antrax (2). 3 sn Capie (1). 4 sn (Îe) A dat ~u-n el Se spune despre cineva care se agită fără motiv. 5 sn (Reg) Boală a oilor localizată la picioare, la unghii. 6 sn Opăreală a oilor la încheieturi din cauza căldurii. 7 sm (Reg) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu rămurele subțiri, verzi și aproape lipite de frunze, întrebuințată în medicina populară ca medicament împotriva răsfugului (1) Si: (reg) mestecă² (Chondrilla juncea). 8 sm (Reg) Dalac (4) (Paris quadrifolia). 9 sm (Bot; reg) Crin(2)-de-pădure (Lilium martagon). 10 sm (Bot; reg) Urzică moartă (Lamium maculatum).

RĂSFUG s. m. 1. (Și în sintagma răsfug alb) Boală contagioasă a oilor și a caprelor, care se manifestă prin încetarea secreției lactate; agalactie. 2. Antrax. 3. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu rămurele subțiri, verzi și aproape lipite de frunze și cu flori galbene, întrebuințată în medicina populară ca medicament împotriva răsfugului (1) (Chondrilla juncea). – Et. nec.

RĂSFUG s. n. 1. Boală contagioasă a oilor, care se manifestă prin inflamația ugerului. 2. Nume popular al antraxului; dalac. 3. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu rămurele subțiri, verzi și aproape lipite de frunze; e întrebuințată în medicina populară ca medicament împotriva bolii (cu același nume) a oilor (Chondrilla juncea).

RĂSFUG n. 1) Boală contagioasă a unor animale (oi, capre), care se manifestă prin inflamarea ugerului. 2) pop. Boală contagioasă a unor animale (transmisibilă și omului), care se manifestă prin leziuni pulmonare, gastrointestinale și cutanate; antrax. 3) Plantă erbacee cu flori galbene, folosită în medicina populară ca medicament împotriva acestor boli. /Orig. nec.

răsfug n. boală de oi când se învârtesc în loc până ce cad jos. [Slav. RAS și fugă].

răsfúg n., pl. urĭ (răs- și fugă, din cauză că cu frunzele de răsfug poporu tratează dalacu, o boală provenită, după cum crede el, din multă fugă saŭ osteneală saŭ și din umezeală). O boală care consistă în unflarea ugeruluĭ la oĭ (V. capie). O buruĭană liliacee veninoasă numită și dalac, măru lupuluĭ și poama vulpiĭ (páris quadrifólia). – Și răsfulg. V. spînz.

răsfug¹ (boală) (pop.) s. n.

răsfug² (plantă) s. m.

răsfug² (boală) (pop.) s. n.

răsfug (boală) s. n.

RĂSFUG s. v. agalactie contagioasă, antrax, capie, căpială, cărbune, cenuroză, dalac, pustulă malignă.

răsfug s. v. AGALACTIE CONTAGIOASĂ. ANTRAX. CAPIE. CĂPIALĂ. CĂRBUNE. CENUROZĂ. DALAC. PUSTULĂ MALIGNĂ.

răsfug (-guri), s. n. – 1. Inflamație a ugerului la oi. – 2. Mestecă (Chondrilla juncea). – 3. Dalac (Paris quadrifolia). – Var. răsfulg. Origine îndoielnică. Tiktin pune în legătură acest cuvînt cu mr. sfulg „fulger”, it. sfolgorare „a fulgera”. E greu de aflat originea cuvîntului, atîta timp cît boala pe care o indică este nedeterminată (Damé o traduce prin: „amețeală a oilor”; după Scriban, se crede că este o boală datorată alegării oilor). Nu trebuie eliminată legătura cu fugi. – Der. răsfu(l)gi, vb. (a se îmbolnăvi oile).