9 definiții pentru răblărit
Explicative DEX
RĂBLĂRIT, -Ă, răblăriți, -te, adj. (Fam.) Uzat, vechi. – Din rablă.
RĂBLĂRIT, -Ă, răblăriți, -te, adj. (Fam.) Uzat, vechi. – Din rablă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răblărit, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, O. A. II, 3 / Pl: ~iți, ~e / E: răbdări] Rablagit (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răblărit a. uzat: haine răblărite. [Tras din rablă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
răblărit (fam.) (desp. ră-blă-) adj. m., pl. răblăriți; f. răblărită, pl. răblărite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răblărit (fam.) (ră-blă-) adj. m., pl. răblăriți; f. răblărită, pl. răblărite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răblărit adj. m. (sil. -blă-), pl. răblăriți; f. sg. răblărită, pl. răblărite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Argou
răblărit, -ă, răblăriți, -te adj. uzat, vechi
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
RĂBLĂRIT adj. v. degradat, deteriorat, învechit, stricat, uzat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răblărit adj. v. DEGRADAT. DETERIORAT. ÎNVECHIT. STRICAT. UZAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: ră-blă-rit
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
răblărit, răblărităadjectiv
etimologie:
- rablă DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.