7 definiții pentru râgâitură
Explicative DEX
RÂGÂITURĂ, râgâituri, s. f. Râgâială. – Râgâi + suf. -tură.
RÂGÂITURĂ, râgâituri, s. f. Râgâială. – Râgâi + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
râgâitură sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~găi~, răgăi~ / Pl: ~ri / E: râgâi1 + -tură] 1-4 Râgâit1 (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răgăitură sf vz râgâitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râgăitură sf vz râgâitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
râgâitură s. f., pl. râgâituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
RÂGÂITURĂ s. (FIZIOL.) eructație, râgâială, râgâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÎGÎITURĂ s. (FIZIOL.) eructație, rîgîială, rîgîit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: râgâitură
râgâitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răgăitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râgăitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
râgâitură, râgâiturisubstantiv feminin
etimologie:
- Râgâi + -tură. DEX '98 DEX '09