5 definiții pentru râgâit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
râgâit1 sn [At: REBREANU, I. 34 / Pl: ~uri / E: râgâi1] 1-2 Râgâire (1-2). 3-4 Zgomot produs prin râgâire (1-2) Si: râgâială (1-2), râgâitură (1-2).
râgâit2, ~ă a [At: MDA / Pl: ~iți, ~e / E: râgâi1] 1 Care este scos din gât datorită eliminării gazelor din stomac. 2 Hârâit (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÎGÎIT, rîgîituri, s. n. Rîgîială. Din gălăgia amețitoare se înălțau, stăpînitoare, rîsete zvăpăiate, cîte un rîgîit larg. REBREANU, I. 34.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RÂGÂIT s. (FIZIOL.) eructație, râgâială, râgâitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÎGÎIT s. (FIZIOL.) eructație, rîgîială, rîgîitură.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: râgâit
râgâit substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
râgâit, râgâiturisubstantiv neutru
-
- Din gălăgia amețitoare se înălțau, stăpînitoare, rîsete zvăpăiate, cîte un rîgîit larg. REBREANU, I. 34. DLRLC
-