8 definiții pentru ridiculizare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RIDICULIZARE, ridiculizări, s. f. Acțiunea de a ridiculiza și rezultatul ei. – V. ridiculiza.
RIDICULIZARE, ridiculizări, s. f. Acțiunea de a ridiculiza și rezultatul ei. – V. ridiculiza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
ridiculizare sf [At: V. ROM. septembrie 1954, 211 / Pl: ~zări / E: ridiculiza] Evidențiere a ridicolului2 (5) unei situații, unei stări etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIDICULIZARE s.f. Acțiunea de a ridiculiza și rezultatul ei. [< ridiculiza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ridiculizare s. f., g.-d. art. ridiculizării; pl. ridiculizări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ridiculizare s. f., g.-d. art. ridiculizării; pl. ridiculizări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ridiculizare s. f., g.-d. art. ridiculizării; pl. ridiculizări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RIDICULIZARE s. 1. v. satirizare. 2. v. batjocorire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RIDICULIZARE s. 1. satiră, satirizare, (fig.) biciuire. (~ moravurilor din trecut.) 2. batjocorire, zeflemisire. (~ cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ridiculizare, ridiculizărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a ridiculiza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: batjocorire satirizare
etimologie:
- ridiculiza DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.