8 definiții pentru reînscăunare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REÎNSCĂUNARE, reînscăunări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) reînscăuna și rezultatul ei. [Pr.: -scă-u-] – V. reînscăuna.
reînscăunare sf [At: DM / Pl: ? / E: reînscăuna] (Înv) Înscăunare din nou.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REÎNSCĂUNARE, reînscăunări, s. f. Acțiunea de a (se) reînscăuna și rezultatul ei. [Pr.: -scă-u-] – V. reînscăuna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reînscăunare (înv.) (desp. -scă-u-) s. f., g.-d. art. reînscăunării; pl. reînscăunări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reînscăunare (înv.) (-scă-u-) s. f., g.-d. art. reînscăunării; pl. reînscăunări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reînscăunare s. f. înscăunare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REÎNSCĂUNARE s. v. reinstalare, reîntronare, restaurare, restaurație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reînscăunare s. v. REINSTALARE. REÎNTRONARE. RESTAURARE. RESTAURAȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
reînscăunare, reînscăunărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) reînscăuna și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98sinonime: reinstaurare restaurare restaurație reîntronare
etimologie:
- reînscăuna DEX '98 DEX '09