12 definiții pentru rezistor
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REZISTOR, rezistoare, s. n. Element de circuit electric cu inductivitate și capacitate neglijabile, dar care, având rezistență electrică, poate fi introdus într-un circuit electric și care este folosit la aparatele electrice de încălzit, la reostate etc.; rezistență (II 5). [Pl. și: (m.) rezistori] – Din fr. résisteur, engl. resistor.
rezistor sn [At: LTR2 / Pl: ~oare, ~i sm / E: fr résistor, eg resistor] Element de circuit electric care prezintă o anumită rezistență electrică, fiind folosit în construcția reostatelor, a aparatelor de încălzire electrică etc. Si: rezistență (11).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REZISTOR, rezistoare, s. n. Element de circuit electric cu inductivitate și capacitate neglijabile, dar care, având rezistența electrică, poate fi introdus într-un circuit electric și care este folosit la aparatele electrice de încălzit, la reostate etc.; rezistență (II 5). – Din fr. resisteur, engl. resistor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
REZISTOR, rezistoare, s. n. Aparat care prezintă rezistență electrică și poate fi introdus într-un circuit electric.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REZISTOR s.n. Aparat care prezintă rezistență electrică și care poate fi introdus într-un circuit electric. [Pl. -oare, (s.m.) -ri. / cf. fr. résisteur, engl. resistor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REZISTOR s. n. element de circuit electric cu inductivitate și capacitate neglijabile, dar care, având rezistență electrică, poate fi introdus într-un circuit electric; rezistență (I, 4). (< fr. résisteur, engl. resitor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REZISTOR ~oare n. Element de circuit care prezintă o anumită rezistență electrică și este folosit în construcția reostatelor, a aparatelor de încălzire electrică și în electrotehnică; rezistență. /<fr. résisteu, engl. resistor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rezistor s. n., pl. rezistoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rezistor s. n., pl. rezistoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rezistor s. n., pl. rezistoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REZISTOR s. v. rezistență.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REZISTOR s. (FIZ.) rezistență.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
rezistor, rezistoaresubstantiv neutru
- 1. Element de circuit electric cu inductivitate și capacitate neglijabile, dar care, având rezistență electrică, poate fi introdus într-un circuit electric și care este folosit la aparatele electrice de încălzit, la reostate etc.; rezistență. DEX '09 DLRLC DNsinonime: rezistență
etimologie:
- résisteur DEX '09 DN
- resistor DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.