6 definiții pentru revoltare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVOLTÁRE, revoltări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) revolta.V. revolta.

REVOLTÁRE, revoltări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) revolta.V. revolta.

revoltare sf [At: POLIZU / E: revolta] 1 Răzvrătire. 2 Indignare.

REVOLTÁRE s.f. Faptul de a (se) revolta. [< revolta].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

revoltáre s. f., g.-d. art. revoltării; pl. revoltări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REVOLTARE s. indignare, revoltă, scandalizare, (rar) indignațiune, (pop.) oțăreală, oțărîre. (Stare de ~.)

Intrare: revoltare
revoltare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • revoltare
  • revoltarea
plural
  • revoltări
  • revoltările
genitiv-dativ singular
  • revoltări
  • revoltării
plural
  • revoltări
  • revoltărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

revoltare, revoltărisubstantiv feminin

  • 1. rar Faptul de a (se) revolta. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: indignare
etimologie:
  • vezi revolta DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.