6 definiții pentru revoltare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVOLTÁRE, revoltări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) revolta.V. revolta.

REVOLTÁRE, revoltări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) revolta.V. revolta.

revoltare sf [At: POLIZU / E: revolta] 1 Răzvrătire. 2 Indignare.

REVOLTÁRE s.f. Faptul de a (se) revolta. [< revolta].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

revoltáre s. f., g.-d. art. revoltării; pl. revoltări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REVOLTÁRE s. v. indignare.

REVOLTARE s. indignare, revoltă, scandalizare, (rar) indignațiune, (pop.) oțăreală, oțărîre. (Stare de ~.)

Intrare: revoltare
revoltare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • revoltare
  • revoltarea
plural
  • revoltări
  • revoltările
genitiv-dativ singular
  • revoltări
  • revoltării
plural
  • revoltări
  • revoltărilor
vocativ singular
plural