opțiuni
  • info

8 definiții pentru reocupare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REOCUPARE, reocupări, s. f. Acțiunea de a reocupa și rezultatul ei. [Pr.: re-o-] – V. reocupa.

REOCUPARE, reocupări, s. f. Acțiunea de a reocupa și rezultatul ei. [Pr.: re-o-] – V. reocupa.

reocupare sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~pări / E: reocupa] Ocupare din nou Si: recucerire, (îvr) reocupație.

REOCUPARE s.f. Acțiunea de a reocupa și rezultatul ei. [< reocupa].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reocupare (desp. re-o-) s. f., g.-d. art. reocupării; pl. reocupări

reocupare (re-o-) s. f., g.-d. art. reocupării; pl. reocupări

reocupare s. f. (sil. re-o-) ocupare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REOCUPARE s. v. recucerire.

REOCUPARE s. recucerire, reluare. (~ orașului.)

Intrare: reocupare
reocupare substantiv feminin
  • silabație: re-o- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reocupare
  • reocuparea
plural
  • reocupări
  • reocupările
genitiv-dativ singular
  • reocupări
  • reocupării
plural
  • reocupări
  • reocupărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reocupare, reocupărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi reocupa DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.