refrigerație sf [At: ALEXI, W. / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr réfrigération] 1 (Ind) Refrigerare (2). 2 (Med) Metodă chirurgicală care constă în răcirea, în scop anestezic sau terapeutic a unui membru, a unui segment de membru sau a unei porțiuni limitate de tegument Si: refrigerare (3).

REFRIGERAȚIE, refrigerații, s. f. Răcire la care transferul de căldură către agentul frigorific provoacă scăderea temperaturii sistemului răcit pînă sub o temperatură de referință, puțin superioară lui zero grade.

REFRIGERAȚIE s.f. Răcire; înghețare; refrigerare; scădere artificială a temperaturii cu ajutorul unei instalații frigorifice. ♦ (Med.) Metodă chirurgicală de răcire în scop anestezic sau terapeutic a unui membru ori a unei porțiuni de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al unui aparat refrigerent. [Gen. -iei, var. refrigerațiune s.f. / cf. fr. réfrigération, lat. refrigeratio].

REFRIGERAȚIE s. f. 1. refrigerare. 2. metodă chirurgicală de răcire în scop anestezic sau terapeutic a unui membru, a unei porțiuni de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al unui aparat refrigerent. (< fr. réfrigération, lat. refrigeratio)

REFRIGERAȚIE ~i f. med. Metodă de coborâre a temperaturii într-o regiune a organismului în scop anestezic sau terapeutic. [G.-D. refrigerației] /<fr. réfrigération

refrigerațiune sf vz refrigerație

REFRIGERAȚIUNE s.f. v. refrigerație.

refrigerație (desp. re-fri-, -ți-e) s. f., art. refrigerația (desp. -ți-a), g.-d. art. refrigerației; pl. refrigerații, art. referigerațiile (desp. -ți-i-)

refrigerație (re-fri-, -ți-e) s. f., art. refrigerația (-ți-a), g.-d. art. refrigerației; pl. refrigerații, art. referigerațiile (-ți-i-)

refrigerație s. f. (sil. -fri, -ți-e), art. refrigerația (sil. -ți-a), g.-d. art. refrigerației; pl. refrigerații, art. refrigerațiile (sil. -ți-i-)

REFRIGERAȚIE s. v. refrigerare.

REFRIGERAȚIE s. refrigerare. (~ cărnii.)