9 definiții pentru răcire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂCIRE, răciri, s. f. Acțiunea de a (se) răci și rezultatul ei. – V. răci.
RĂCIRE, răciri, s. f. Acțiunea de a (se) răci și rezultatul ei. – V. răci.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
răcire sf [At: DRLU / V: (înv) rec~ / Pl: ~ri / E: răci] 1 (D. obiecte) Pierdere a căldurii. 2 (Înv) Rușine. 3 (Rar; d. oameni și animale) Îmbolnăvire prin contractarea unei răceli (10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂCIRE, răciri, s. f. Acțiunea de a (se) răci, de a deveni rece. Răcirea apelor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răcíre f. Acțiunea de a (se) răci. – Vechĭ re-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
recire sf vz răcire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
recíre f. L. V. 1. Acțiunea de a (se) reci (răci). 2. (după vsl. siudu). Rușine.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răcire s. f., g.-d. art. răcirii; pl. răciri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răcire s. f., g.-d. art. răcirii; pl. răciri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răcire s. f., g.-d. art. răcirii; pl. răciri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răcire, răcirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) răci și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Răcirea apelor. DLRLC
-
etimologie:
- răci DEX '98 DEX '09