8 definiții pentru recăpătare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECĂPĂTARE, recăpătări, s. f. Acțiunea de a recăpăta și rezultatul ei. – V. recăpăta.
RECĂPĂTARE, recăpătări, s. f. Acțiunea de a recăpăta și rezultatul ei. – V. recăpăta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
recăpătare sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~tări / E: recăpăta] Căpătare din nou Si: recâștigare (1), redobândire (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECĂPĂTARE, recăpătări, s. f. Acțiunea de a recăpăta și rezultatul ei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
recăpătare s. f., g.-d. art. recăpătării; pl. recăpătări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
!recăpătare s. f., g.-d. art. recăpătării; pl. recăpătări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
recăpătare s. f., g.-d. art. recăpătării; pl. recăpătări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RECĂPĂTARE s. recâștigare, recuperare, redobândire. (~ forțelor pierdute.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RECĂPĂTARE s. recîștigare, recuperare, redobîndire. (~ forțelor pierdute.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
recăpătare, recăpătărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a recăpăta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: recuperare recâștigare redobândire
etimologie:
- recăpăta DEX '98 DEX '09