14 definiții pentru recurge
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECURGE, recurg, vb. III. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A apela la cineva sau la ceva, a se servi, a se folosi de...; a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor. – Pref. re- + curge (după fr. recourir).
recurge vi [At: KOGĂLNICEANU, S. A. 176 / Pzi: recurg / E: re1- + curge după fr recourir] (Udp „la”) A apela la cineva sau la ceva (pentru a cere ajutor) Si: a se servi de...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECURGE, recurg, vb. III. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A apela la cineva sau la ceva, a se servi, a se folosi de...; a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor. – Re1- + curge (după fr. recourir).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
RECURGE, recurg, vb. III. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») A apela la cineva sau la ceva, a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor, sprijin sau refugiu; a folosi. Se împacă și el destul de greu cu școala, rămînînd repetent și recurgînd probabil la examene particulare. CĂLINESCU, E. 32. Cu tot regretul, trebuie să recurg la dumneata. SEBASTIAN, T. 104.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RECURGE vb. III. intr. A apela (la cineva sau la ceva); a se servi, a face uz de... [P.i. recurg. / după fr. recourir].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RECURGE vb. intr. a apela la cineva sau la ceva; a face uz de... (după fr. recourir)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A RECURGE recurg intranz. 1) A se adresa pentru susținere; a face apel pentru a cere ajutor; a apela. 2) A se servi în anumite circumstanțe; a se folosi pentru a obține ceva; a apela. ~ la forță. /re- + a curge
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
recurge v. 1. a cere ajutorul, a se adresa la: a recurge la un vecin; 2. a avea recurs la.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) *recúrg, -cúrs, a -cúrge v. intr. (d. re- și curg, după lat. recúrrere și fr. recourir). Mă adresez p. ajutor, fug la: am recurs la toate mijloacele. Jur. Fac recurs (mă adresez): a recurge la curtea de casațiune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
recurge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recurg, 3 sg. recurge, perf. s. 1 sg. recursei, 1 pl. recurserăm, m.m.c.p. 1 pl. recurseserăm; conj. prez. 1 sg. să recurg, 3 să recurgă; ger. recurgând; part. recurs
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
recurge (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. recurge; ger. recurgând; part. recurs
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
recurge vb. curge
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RECURGE vb. 1. v. folosi. 2. a apela, a cere, a solicita, (Transilv.) a suruclui. (~ la ajutorul lui.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RECURGE vb. 1. a (se) folosi, a întrebuința, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (înv. și pop.) a prinde, (reg.) a vestegălui. (Nu vrea să ~ la mijloace dure.) 2. a apela, a cere, a solicita, (Transilv.) a suruclui. (~ la ajutorul lui.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V622) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
recurge, recurgverb
- 1. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „la”) A apela la cineva sau la ceva, a se servi, a se folosi de...; a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: folosi
- Se împacă și el destul de greu cu școala, rămînînd repetent și recurgînd probabil la examene particulare. CĂLINESCU, E. 32. DLRLC
- Cu tot regretul, trebuie să recurg la dumneata. SEBASTIAN, T. 104. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix re- + curge. DEX '09
- recourir DEX '98 DN