6 definiții pentru răzgândire
Explicative DEX
RĂZGÂNDIRE, răzgândiri, s. f. Faptul de a se răzgândi. – V. răzgândi.
RĂZGÂNDIRE, răzgândiri, s. f. Faptul de a se răzgândi. – V. răzgândi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
răzgândire sf [At: ODOBESCU, S. III, 166 / Pl: (rar) ~ri / E: răzgândi] 1 Schimbare a gândului, a părerii sau a hotărârii. 2 Revenire asupra unei hotărâri luate. 3 Reflectare adâncă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂZGÎNDIRE, (rar) răzgîndiri, s. f. Faptul de a se răzgîndi. 1. Revenire asupra unei păreri sau hotărîri. Îi era însă greu să meargă-așa fără de veste și ar fi voit să-și mai facă timp de răzgîndire. SLAVICI, O. II 80. 2. Meditare, reflectare adîncă. Privirile și... răzgîndirile tutulor oneștilor consorți. ODOBESCU, S. III 166.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
răzgândire s. f., g.-d. art. răzgândirii; pl. răzgândiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răzgândire s. f., g.-d. art. răzgândirii; pl. răzgândiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răzgândire s. f., g.-d. art. răzgândirii; pl. răzgândiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
răzgândire, răzgândirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se răzgândi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Revenire asupra unei păreri sau hotărâri. DLRLC
- Îi era însă greu să meargă-așa fără de veste și ar fi voit să-și mai facă timp de răzgîndire. SLAVICI, O. II 80. DLRLC
-
- 1.2. Meditare, reflectare adâncă. DLRLC
- Privirile și... răzgîndirile tutulor oneștilor consorți. ODOBESCU, S. III 166. DLRLC
-
-
etimologie:
- răzgândi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.