RĂZGÎNDIRE, (rar) răzgîndiri, s. f. Faptul de a se răzgîndi. 1. Revenire asupra unei păreri sau hotărîri. Îi era însă greu să meargă-așa fără de veste și ar fi voit să-și mai facă timp de răzgîndire. SLAVICI, O. II 80. 2. Meditare, reflectare adîncă. Privirile și... răzgîndirile tutulor oneștilor consorți. ODOBESCU, S. III 166.