13 definiții pentru răpciune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂPCIÚNE s. m. Numele popular al lunii septembrie. – Et. nec.

RĂPCIÚNE s. m. Numele popular al lunii septembrie. – Et. nec.

răpciune sm [At: CORESI, EV. 144 / V: (reg) râp~, ~ug, ~un, ~ni, ~pici~ ssp / E: ns cf răpi] (Îvp) 1 Luna septembrie. 2 (Reg; îf râpciune) Luna august.

RĂPCIÚNE s. n. (Astăzi rar, popular) Nume dat lunii septembrie. București, 15/27 răpciune. CARAGIALE, T. II 20. Romînii dau lunelor numiri potrivite cu timpurile anului... septemvrie, răpciune. ALECSANDRI, P. P. 34.

RĂPCIÚNE m. pop. A noua lună a anului; septembrie. /Orig. nec.

Răpciune m. numele popular al lunei Septemvrie. [Lat. RAPTIONEM, seceriș: lit. luna secerișului].

Septemvrie m. a noua lună a anului (a șaptea în calendarul roman): Septemvrie se numește de popor Răpciune. [De origină slavo-greacă].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răpciúne (pop.) s. m., g.-d. art. lui răpciúne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂPCIÚNE s. v. septembrie.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

răpciúne s. m. – Septembrie. – Var. răpciun. Origine îndoielnică. Se consideră reprezentant al lat. raptiōnem „șterpeleală” interpretat drept „culesul viei” (Pușcariu 1433; Tiktin); din lat. *rapatiōnem < rapa, cu sensul de „recoltă de ridichi” (Drăganu, St. rum., 1-6; REW 7074a). Toate aceste explicații sînt forțate. Pușcariu, Lat. ti, 12, s-a gîndit la o creație artificială a latiniștilor, soluție și mai puțin probabilă. Prezența suf. -ciune nu este o probă suficientă că acest cuvînt este moștenit, fiindcă acest suf. se poate atașa și la elemente sl. (cf. slăbiciune). Poate se leagă de cuvîntul anterior.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

răpciúne, s.n. – (pop.) Luna septembrie. – Et. nec. (DEX); lat. raptionem „seceriș” (Șăineanu; Pușcariu, Tiktin, cf. DER); cf. răpi (MDA).

răpciúne, s.n. – (pop.) Luna septembrie. – Lat. raptionem „șterpeleală”, interpretat drept „culesul viei” (Pușcariu, Tiktin cf. DER); Cf. răpi (MDA).

Intrare: răpciune
substantiv masculin (M999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răpciune
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

răpciune

  • 1. popular rar A noua lună a anului; numele popular al lunii septembrie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: septembrie 2 exemple
    exemple
    • București, 15/27 răpciune. CARAGIALE, T. II 20.
      surse: DLRLC
    • Romînii dau lunelor numiri potrivite cu timpurile anului... septemvrie, răpciune. ALECSANDRI, P. P. 34.
      surse: DLRLC

etimologie: