6 definiții pentru pălit (palid)
Explicative DEX
PĂLIT2, -Ă, păliți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Palid. 2. (Despre lumină sau corpuri luminoase) Lipsit de strălucire; stins. – V. păli2.
PĂLIT2, -Ă, păliți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Palid. 2. (Despre lumină sau corpuri luminoase) Lipsit de strălucire; stins. – V. păli2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
pălit1, ~ă a [At: ECONOMIA, 32/8 / Pl: ~iți, ~e / E: păli1] 1 (Reg; d. oameni) Bronzat. 2 (D. plante) Veștejit de arșiță, vânt, brumă etc. Si: ofilit (1), (reg) pâhăvit. 3 (Fig; d. oameni) Necăjit. 4 (Trs; d. plante) Atins de rugină sau de tăciune. 5 (Ban; Trs; d. holde) Crescut prea repede și fără rod Si: (reg) hulpit. 6 (Reg; d. semănături) Insuficient dezvoltat. 7 (Reg; d. semințe) Copt înainte de a fi ajuns la maturitate Si: chircit, sec, zbârcit. 8 (Fig; reg; d. oameni) Slab. 9 Lovit. 10 (Fig; nob) Pornit. 11 Doborât la pământ. 12 (Fig; d. oameni) Nebun.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pălit2, ~ă a [At: ALEXANDRESCU, O. I, 90 / Pl: ~iți, ~e / E: păli2] 1 (D. oameni) Palid (1). 2 (D. surse de lumină) Lipsit de intensitate Si: estompat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂLIT2, -Ă, păliți, -te, adj. (Despre fața omului) Palid. Socotea măria-sa că o va găsi plînsă și pălită la obraz. SADOVEANU, D. P. 99. ◊ (Poetic) Sufla un vînt iute, și luna-ngrozită... Cu stinsele-i raze, cu fața-i pălită întinse pustiuri abia luminînd. ALEXANDRESCU, M. 41.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
PĂLIT adj. v. galben, îngălbenit, pal, palid, slab, spălăcit, stins.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pălit adj. v. GALBEN. ÎNGĂLBENIT. PAL. PALID. SLAB. SPĂLĂCIT. STINS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
pălit, pălităadjectiv
- 1. Despre oameni: palid. DEX '09 DLRLCsinonime: palid
- Socotea măria-sa că o va găsi plînsă și pălită la obraz. SADOVEANU, D. P. 99. DLRLC
- Sufla un vînt iute, și luna-ngrozită... Cu stinsele-i raze, cu fața-i pălită întinse pustiuri abia luminînd. ALEXANDRESCU, M. 41. DLRLC
-
- 2. (Despre lumină sau corpuri luminoase) Lipsit de strălucire. DEX '09sinonime: stins
etimologie:
- păli DEX '09