10 definiții pentru păcurărit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PĂCURĂRIT s. n. (Reg.) Faptul de a păcurări; păstorie, păstorit. – V. păcurări.
PĂCURĂRIT s. n. (Reg.) Faptul de a păcurări; păstorie, păstorit. – V. păcurări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
păcurărit1 sn [At: LĂNCRĂNJAN, C. II, 97 / Pl: (rar) ~uri / E: păcurări] 1-4 (Reg) Exercitare a ocupației de păcurar (1, 5-6) Si: păcurărie (1-4), păstorie (1-4), păstorit1 (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂCURĂRIT s. n. Ocupația păcurarului1; ciobănie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
păcurărit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păcurărit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păcurărit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PĂCURĂRIT s. v. ciobănie, oierit, păstorie, păstorit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
păcurărit s. v. CIOBĂNIE. OIERIT. PĂSTORIE. PĂSTORIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
păcurărit, s.n. – Păstorit. – Din păcurări.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păcurărit, s.n. – Păstorit. – Din păcurări.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
păcurăritsubstantiv neutru
etimologie:
- păcurări DEX '98 DEX '09