13 definiții pentru pârâuț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂRÂUȚ, părăuțe, s. n. (Pop.) Pârâiaș. [Var.: pârăuț s. n.] – Pârâu + suf. -uț.

pârâuț sn [At: (a. 1747) IORGA, S. D. XIX, 8 / V: ~răuț / Pl: ~e, ~uri / E: pârâu + -uț] 1-18 (Șhp) Pârâiaș (1-18). 19 (Fig) Cantitate dintr-un lichid care curge sub forma unui fir subțire.

PÂRÂUȚ, pârâuțe, s. n. Pârâiaș. [Var.: pârăuț s. n.] – Pârâu + suf. -uț.

PÂRĂUȚ s. n. v. pârâuț.

părăuț[1] sn vz pârâuț

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: pârăuț LauraGellner

PÎRĂUȚ, pîrăuțe, s. n. Pîrăiaș. Lîngă un pîrăuț Bate un cățeluș (Broasca). GOROVEI, C. 31. (Și în forma regională părăuț) Atunci Dragomir se repezi și, smulgînd un smoc de floricele ce creșteau pe malul părăuțului ce curgea de la izvor, le aruncă la picioarele Mandei. NEGRUZZI, S. I 108. Părăuț, apă amară, Face-te-ai neagră cerneală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 160. ◊ Fig. Curg întregi părăuțe De lacrimi din ochii săi. CONACHI, P. 15. – Variantă: părăuț s. n.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pârâuț (pop.) s. n., pl. pârâuțe

pârâuț (pop.) s. n., pl. pârâuțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: pârâuț
pârâuț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârâuț
  • pârâuțul
  • pârâuțu‑
plural
  • pârâuțe
  • pârâuțele
genitiv-dativ singular
  • pârâuț
  • pârâuțului
plural
  • pârâuțe
  • pârâuțelor
vocativ singular
plural
pârăuț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârăuț
  • pârăuțul
  • pârăuțu‑
plural
  • pârăuțe
  • pârăuțele
genitiv-dativ singular
  • pârăuț
  • pârăuțului
plural
  • pârăuțe
  • pârăuțelor
vocativ singular
plural
părăuț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părăuț
  • părăuțul
plural
  • părăuțe
  • părăuțele
genitiv-dativ singular
  • părăuț
  • părăuțului
plural
  • părăuțe
  • părăuțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pârâuț, pârâuțesubstantiv neutru

  • 1. popular Pârâiaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pârâiaș
    • format_quote Lîngă un pîrăuț Bate un cățeluș (Broasca). GOROVEI, C. 31. DLRLC
    • format_quote Atunci Dragomir se repezi și, smulgînd un smoc de floricele ce creșteau pe malul părăuțului ce curgea de la izvor, le aruncă la picioarele Mandei. NEGRUZZI, S. I 108. DLRLC
    • format_quote Părăuț, apă amară, Face-te-ai neagră cerneală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 160. DLRLC
    • format_quote figurat Curg întregi părăuțe De lacrimi din ochii săi. CONACHI, P. 15. DLRLC
etimologie:
  • Pârâu + sufix -uț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.