5 definiții pentru pustnicit
Explicative DEX
PUSTNICIT, -Ă, pustniciți, -te, adj. (Înv.) Sihăstrit; retras, izolat. [Var.: pusnicit, -ă adj.] – V. pustnici.
pustnicit, ~ă a [At: STĂNOIU, C. I, 143 / V: pusn~ / Pl: ~iți, ~e / E: pustnici] (Rar) Retras din lume în calitate de pustnic (1) Si: izolat, retras, sihăstrit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUSTNICIT, -Ă, pustniciți, -te, adj. (Rar) Sihăstrit; retras, izolat. [Var.: pusnicit, -ă adj.] – V. pustnici.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PUSNICIT, -Ă adj. v. pustnicit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUSNICIT, -Ă adj. v. pustnicit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pusnicit, ~ă a vz pustnicit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: pustnicit
pustnicit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
pusnicit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pustnicit, pustnicităadjectiv
etimologie:
- pustnici DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.