10 definiții pentru pufuleț (puf)

Explicative DEX

PUFULEȚ2, pufulețe, s. n. Pufușor2. – Puf2 + suf. -ușor.

pufuleț sm [At: ISPIRESCU, L. 44 / Pl: ~i, (rar, sn) ~e / E: puf 2 + -uleț] 1-8 (Șhp) Pufușor (1-8). 9 (Reg) Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunzele ovale și florile albastre sau albe, care se cultivă ca plantă ornamentală Si: (reg) pufușor (10) (Ageratum houstonianum). 10 (Bot; reg; lpl) Pejnă (1) (Amberboa moschata). 11 (Bot; reg) Gogoașă (Globaria gigantea). 12 (Lpl) Produs alimentar în formă de tubulețe, preparat din mălai cu adaos de cașcaval etc.

PUFULEȚ, pufulețe, s. n. Pufușor. Ține acest pufuleț din aripioara mea. ISPIRESCU, L. 44.

Ortografice DOOM

pufuleț1 (obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. pufulețe

pufuleț2 (perișor, fulg) s. n.

pufuleț2 (pene mici, peri fini) s. n.

pufuleț3 (obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. pufulețe

pufuleț (pene mici, peri fini) s. n.

pufuleț (obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. pufulețe

Sinonime

PUFULEȚ s. 1. pufușor. 2. (BOT.; Ageratum houstonianum; la pl.) (reg.) pufușori (pl.).

Intrare: pufuleț (puf)
pufuleț1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pufuleț
  • pufulețul
  • pufulețu‑
plural
  • pufulețe
  • pufulețele
genitiv-dativ singular
  • pufuleț
  • pufulețului
plural
  • pufulețe
  • pufulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pufuleț, pufulețesubstantiv neutru

  • 1. Pufușor, pufușor. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Ține acest pufuleț din aripioara mea. ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
etimologie:
  • Puf + -ușor. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.