18 definiții pentru pseudonim

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PSEUDONIM, pseudonime, s. n. Nume creat sau adoptat sub care cineva își ascunde adevărata identitate, folosit mai ales de autorii operelor literare, artistice etc. [Pr.: pse-u-] – Din fr. pseudonyme.

PSEUDONIM, pseudonime, s. n. Nume creat sau adoptat sub care cineva își ascunde adevărata identitate, folosit mai ales de autorii operelor literare, artistice etc. [Pr.: pse-u-] – Din fr. pseudonyme.

pseudonim, ~ă [At: STAMATI, D. / V: (înv) ~evd~ / P: pse-u~ / Pl: (2) ~e, (1, 3) ~i / E: fr pseudonyme] 1 sm (Înv; îf psevdonim) Persoană care se dă drept ceea ce nu este. 2 sn Nume creat sau adaptat sub care cineva își ascunde adevărata identitate, folosit mai ales de scriitori, artiști etc. Si: (rar) pseudonume. 3 sm (Rar) Persoană care poartă un pseudonim (2). 4 a Care are un nume fictiv. 5 a Publicat sub un pseudonim (2). 6 a Care este un pseudoepigraf.

PSEUDONIM, pseudonime, s. n. Nume fictiv cu care semnează uneori autorul unei opere artistice sau literare. Pușkin publică sub pseudonimul Ivan Belkin o serie de povestiri. SADOVEANU, E. 203. Tînărul care scrie sub pseudonimele Tomșa sau A. Toma are talent și mult talent. GHEREA, ST. CR. III 192. Nu știu dacă... ar primi să se publice, chiar sub un pseudonim. ALECSANDRI, S. 104.

PSEUDONIM s.n. Nume fictiv, fals, pe care îl adoptă mai ales scriitorii, artiștii etc. [< fr. pseudonyme, cf. gr. pseudos – mincinos, onoma – nume].

PSEUDONIM s. n. nume fictiv pe care îl adoptă mai ales scriitorii, artiștii etc., pentru a-și ascunde identitatea. (< fr. pseudonyme)

PSEUDONIM ~e n. Nume de împrumut pe care îl adoptă un om de creație (scriitor, artist, pictor etc.) și sub care este cunoscut publicului; criptonim. /<fr. pseudonyme

pseudonim a. care își publică operele sub un nume plăsmuit. ║ n. nume falș.

*pseŭdoním și pseu- (vgr. pseudónymos, d. pseudés, fals, orĭ pseûdos, mincĭună, și ónoma, nume; fr. pseudonyme. V. an-, ant-, om-, par- și sin-onim). Iscălit cu nume fals: articul pseudonim. S. n., pl. e. Nume fals.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pseudonim (desp. pse-u-do-/-ud-o-) s. n., pl. pseudonime corectat(ă)

!pseudonim (pse-u-do-/-ud-o-) s. n., pl. pseudonime

pseudonim s. n. (sil. pse-), pl. pseudonime

pseudonim, -mi (scriitori) și -me (nume).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PSEUDONIM s., adj. 1. s. (rar) pseudonume. (Scrie sub ~.) 2. adj. pseudoepigraf. (Operă ~.)

PSEUDONIM s., adj. 1. s. (rar) pseudonume. (Scrie sub ~.) 2. adj. pseudoepigraf. (Operă ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PSEUDONIM s. n. (< fr. pseudonyme, cf. gr. pseudos „mincinos”, „fals” + onoma „nume”): nume creat sau adoptat, sub care cineva își ascunde adevărata identitate. Este folosit mai ales de scriitori, de ziariști, de critici literari și de artiști, ca de exemplu Tradem (Traian Demetrescu), Tudor Arghezi (Ion Teodorescu), Gala Galaction (Grigore Pișculescu), Perpessicius (Petre Panaitescu), Radu Tudoran (Nicolae Bogza), Paul Everac (Petre Constantinescu) etc.

PSEUD-, v. PSEUDO-.~antie (v. -antie), s. f., concepție filogenetică după care florile de angiosperme au apărut ca urmare a simplificării inflorescenței unor gimnosperme superioare; ~artroză (v. -artroză), s. f., articulație anormală care se formează la nivelul unei fracturi neconsolidate; sin. pseudoartroză; ~encefal (v. -encefal), s. m., monstru al cărui encefal este înlocuit de o tumoare vasculară, craniul și canalul vertebral fiind larg deschise; ~estezie (v. -estezie), s. f., senzație falsă, consecutivă unei impresii normale; sin. pseudoestezie; ~onim (v. -onim), s. n., nume fictiv pe care îl adoptă scriitorii, artiștii etc., pentru a-și ascunde identitatea; ~osmie (v. -osmie), s. f., falsă senzație de miros.

Intrare: pseudonim
pseudonim substantiv neutru
  • silabație: pse-u-do-nim, pse-ud-o-nim info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pseudonim
  • pseudonimul
  • pseudonimu‑
plural
  • pseudonime
  • pseudonimele
genitiv-dativ singular
  • pseudonim
  • pseudonimului
plural
  • pseudonime
  • pseudonimelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • psevdonim
  • psevdonimul
  • psevdonimu‑
plural
  • psevdonimi
  • psevdonimii
genitiv-dativ singular
  • psevdonim
  • psevdonimului
plural
  • psevdonimi
  • psevdonimilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pseudonim, pseudonimesubstantiv neutru

  • 1. Nume creat sau adoptat sub care cineva își ascunde adevărata identitate, folosit mai ales de autorii operelor literare, artistice etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    • format_quote Pușkin publică sub pseudonimul Ivan Belkin o serie de povestiri. SADOVEANU, E. 203. DLRLC
    • format_quote Tînărul care scrie sub pseudonimele Tomșa sau A. Toma are talent și mult talent. GHEREA, ST. CR. III 192. DLRLC
    • format_quote Nu știu dacă... ar primi să se publice, chiar sub un pseudonim. ALECSANDRI, S. 104. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.