6 definiții pentru prăpăstuire
Explicative DEX
prăpăstuire sf [At: CRITIL, 2/18 / V: (înv) ~ășt~ / Pl: ~ri / E: prăpăstui] 1 (Pop) Rostogolire la mare adâncime. 2 (Pop) Aruncare a ceva într-un loc foarte adânc. 3 (Îrg) Năpustire. 4 (Reg) Istovire sufletească.
PRĂPĂSTUIRE, prăpăstuiri, s. f. Acțiunea de a (se) prăpăstui; prăvălire, rostogolire; distrugere, moarte. Brazii trufași ai codrilor se frîngeau cu glasuri de trăsnet și umpleau depărtările întunecoase și goale cu cel mai de pe urmă răsunet prelung al prăpăstuirii lor de veci! HOGAȘ, M. N. 177.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRĂPĂSTUIRE, prăpăstuiri, s. f. Faptul de a (se) prăpăstui; prăvălire, rostogolire, distrugere, moarte.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
prăpăștuire sf vz prăpăstuire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
prăpăstuire s. f., pl. prăpăstuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
prăpăstuire, prăpăstuiri, s.f. (pop.) 1. rostogolire în adânc, prăvălire la mare adâncime. 2. (fig.; reg.) istovire sufletească.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
prăpăstuire, prăpăstuirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) prăpăstui. DLRLCsinonime: distrugere moarte prăvălire rostogolire
- Brazii trufași ai codrilor se frîngeau cu glasuri de trăsnet și umpleau depărtările întunecoase și goale cu cel mai de pe urmă răsunet prelung al prăpăstuirii lor de veci! HOGAȘ, M. N. 177. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.