7 definiții pentru protoromână

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROTOROMÂ s. f. (Lingv.) Româna comună vorbită între sec. VI și XIII, în nordul și sudul Dunării. – Proto- + română.

protoromâ sf [At: DEX / E: proto- + română] (Lin) Română comună.

PROTOROMÂ s. f. (Lingv.) Româna comună. – Proto- + română.

PROTOROMÂ s. n. limbă română comună vorbită între sec. VI și XIII în nordul și sudul Dunării. (< proto- + română)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROTOROMÂNĂ s. v. română comună.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PROTOROMÂ s. f. (< proto, cf. ngr. protos, fr. proto- + română): limba română vorbită de poporul român între secolele al VI-lea și al XIII-lea în nordul (mai ales) și în sudul Dunării, până în momentul scindării sale în cele patru mari dialecte cunoscute (dacoromân, aromân sau macedoromân, meglenoromân și istroromân), odată cu venirea slavilor în Peninsula Balcanică (secolul al VI-lea) și apoi cu venirea ungurilor în Câmpia Panonică (secolele IX – X).

Intrare: protoromână
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protoromâ
  • protoromâna
plural
genitiv-dativ singular
  • protoromâne
  • protoromânei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

protoromâsubstantiv feminin

  • 1. lingvistică Româna comună vorbită între secolele VI și XIII, în nordul și sudul Dunării. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
  • Proto- + română DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.