PROLETARIAT s. n. 1. Masele sărace ale cetățenilor liberi din Roma antică. 2. Totalitatea proletarilor (3); clasă salariată a cărei singură posesie, cu valoare materială semnificativă, este forța sa de muncă. [Pr.: -ri-at] – Din fr. prolétariat.

proletariat sn [At: ROMÂNUL (1858), 150²/79 / Pl: (rar) ~e / E: fr prolétariat] 1 Una dintre cele două clase fundamentale ale societății capitaliste în filozofia marxistă. 2 Totalitate a proletarilor (2). 3 Masele cele mai sărace ale cetățenilor liberi din Roma antică.

PROLETARIAT s. n. 1. Masele sărace ale cetățenilor liberi din Roma antică. 2. Totalitatea proletarilor (3). ◊ (În teoria marxistă) Proletariat agricol = totalitatea muncitorilor agricoli (din agricultura capitalistă) lipsiți de mijloace de producție. [Pr.: -ri-at] – Din fr. prolétariat.

PROLETARIAT s. n. 1. Clasa proletarilor, cea mai revoluționară dintre clase. Revolta împotriva acestei societăți putrede și înțelegerea lui [a lui Eminescu] pentru revendicările proletariatului le găsim exprimate puternic în poemul «împărat și proletar». SADOVEANU, B. 77. Proletariat agricol = totalitatea muncitorilor agricoli lipsiți de proprietate și de mijloace de producție și nevoiți să-și vîndă forța de muncă elementelor capitaliste de la țară. ◊ Dictatura proletariatului v. dictatură. 2. (La romani) Masele sărace ale cetățenilor liberi lipsiți de mijloace de producție. – Pronunțat: -ri-at.

PROLETARIAT s.n. 1. (Ist.) Masele sărace ale cetățenilor liberi lipsiți de mijloace de producție din Roma antică. 2. (În ideologia marxistă) Clasa muncitorilor salariați, a proletarilor, una dintre clasele fundamentale ale societății capitaliste. [Pron. -ri-at. / cf. fr. prolétariat].

PROLETARIAT s. n. 1. (în Roma antică) masele sărace ale cetățenilor liberi, lipsiți de mijloace de producție. 2. clasa muncitorilor salariați, a proletarilor. (< fr. prolétariat)

PROLETARIAT n. Clasă a muncitorilor salariați, care trăiesc din venitul realizat din munca lor. [Sil. -ri-at] /<fr. prolétariát

proletariat n. clasa proletarilor.

*proletariát n., pl. e (d. proletar; fr. prolétariat). Clasa proletarilor.

proletariat (desp. -ri-at) s. n.

proletariat (-ri-at) s. n.

proletariat s. n. (sil. -ri-at)

Proletariat ≠ burghezie