opțiuni
  • info

9 definiții pentru programatoare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROGRAMATOR, -OARE, programatori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în întocmirea programului (5) unui calculator. – Din fr. programmateur[1].

  1. În limba franceză, programmateur este persoane care stabilește programul unor emisiuni, al unor spectacole etc. Este posibil ca etimonul să fie programmeur. — cata

programator, ~oare [At: M. D. ENC. / Pl: ~i, ~oare / E: fr programmateur] 1 a Care face programe (12). 2 smf Persoană specializată în întocmirea programului (12) unui calculator.

PROGRAMATOR, -OARE, programatori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în întocmirea programului (5) unui calculator. – Din fr. programmateur.

PROGRAMATOR, -OARE adj. Care programează, face programe. // s.m. și f. Specialist care întocmește programele (4) [în DN] pentru calculatoarele electronice. [Cf. fr. programmateur, it. programmatore].

PROGRAMATOR, -OARE I. s. m. f. 1. specialist care se ocupă cu întocmirea programului (4) unui calculator. 2. cel care stabilește un program de radio, cinema, tv. etc. II. s. n. 1. aparat, echipament ale cărui semnale de ieșire comandă executarea unei suite de operații corespunzătoare unui program (4). 2. hârtie, tabel conținând o programare. (< fr. programmateur)

programator, -toare s. m. f. și adj. (inform.) ♦ 1. Persoană însărcinată cu alcătuirea de programare pentru computer ◊ „Câteva tinere programatoare – cu copii mici – și-au instalat în camere echipamente terminale pentru ca, după ce-și adorm copiii, să poată intra în legătură cu calculatoarele în vederea testării unor programe.” R.l. 15 VII 76 p. 6. ◊ „Programarea unui calculator este o specialitate anume. Dar care programator să fi făcut treaba asta pentru noi fără să cunoască ce are de făcut instalația noastră?” Sc. 20 V 79 p. 2. ◊ „Condiții: studii superioare, vechime în domeniu și programator calculatoare minim 5 ani.” Ev.z. 12 I 95 p. 7; v. și fotozaț. ♦ 2. Mecanism de programare v. microprocesor (1976) (din it. programmatore; cf. fr. programm[at]eur, DMN 1950; DT; DEX, DN3 – sens 1)

PROGRAMATOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană specializată în alcătuirea programelor pentru calculatoarele electronice. /<fr. programateur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

programator (desp. pro-gra-) adj. m., s. m., pl. programatori; adj. f., s. f. sg. și pl. programatoare

programator (pro-gra-) adj. m., s. m., pl. programatori; adj. f., s. f. sg. și pl. programatoare

Intrare: programatoare
  • silabație: pro-gra- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • programatoare
  • programatoarea
plural
  • programatoare
  • programatoarele
genitiv-dativ singular
  • programatoare
  • programatoarei
plural
  • programatoare
  • programatoarelor
vocativ singular
  • programatoare
  • programatoareo
plural
  • programatoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

programator, programatorisubstantiv masculin
programatoare, programatoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană specializată în întocmirea programului unui calculator. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.