13 definiții pentru primordial


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIMORDIÁL, -Ă, primordiali, -e, adj. De la început, de la origine, inițial, originar; p. ext. de primă importanță, principal, esențial. [Pr.: -di-al] – Din fr. primordial.

PRIMORDIÁL, -Ă, primordiali, -e, adj. De la început, de la origine, inițial, originar; p. ext. de primă importanță, principal, esențial. [Pr.: -di-al] – Din fr. primordial.

primordial, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~di-al / Pl: ~i, ~e / E: fr primordial cf lat primordialis] 1 Care este primul într-o succesiune temporală. 2 Care este cel mai vechi. 3 Care este în prima fază. 4 Care a fost la origine Si: primitiv, originar, inițial. 5 Care este de cea mai mare importanță Si: esențial, fundamental.

PRIMORDIÁL, -Ă, primordiali, -e, adj. Care este cel dintîi; p. ext. cel mai important; esențial, principal. Amîndouă priveau problemele primordiale din viața poporului romîn. CAMIL PETRESCU, O. II 418. Libertatea, egalitatea și autoritatea sînt elementele primordiale ale vieții sociale. GHICA, S. 203. – Pronunțat: -di-al.

PRIMORDIÁL, -Ă adj. 1. Cel mai vechi; inițial, primar. 2. Care este de primă importanță, de prim ordin; principal, esențial. [Pron. -di-al. / < fr. primordial, cf. lat. primordialis].

PRIMORDIÁL, -Ă adj. 1. de la început, inițial, primar, originar. 2. de primă importanță, de prim ordin; principal, esențial. (< fr. primordial)

PRIMORDIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care constituie un început; care caracterizează un început; inițial; începător; primar. Fază ~ă. 2) Care este de primă importanță; foarte important; principal; cardinal; esențial; substanțial; fundamental. Problemă ~ă. Factor ~. [Sil. -di-al] /<fr. primordial

primordial a. cel mai vechiu, cel dintâiu în ordine.

*primordiál, -ă adj. (lat. primordialis, d. primordium, început, d. primus, primu, și ordo, rînd, ordin). Primitiv, din primu timp: starea primordială a pămîntuluĭ. Adv. La origine.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!primordiál (-di-al) adj. m., pl. primordiáli; f. primordiálă, pl. primordiále

primordiál adj. m. (sil. -di-al; mf. prim-), pl. primordiáli; f. sg. primordiálă, pl. primordiále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRIMORDIÁL adj. 1. v. originar. 2. inițial, originar, prim, primar. (Fondul ~ al caracterului său.) 3. v. esențial.

PRIMORDIAL adj. 1. inițial, originar, primitiv. (Patria ~ a albanezilor.) 2. inițial, originar, prim, primar. (Fondul ~ al caracterului său.) 3. adînc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esențial, fundamental, hotărîtor, important, însemnat, organic, profund, radical, serios, structura!, substanțial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~.)

Intrare: primordial
primordial adjectiv
  • silabație: -di-al; mf. prim-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • primordial
  • primordialul
  • primordialu‑
  • primordia
  • primordiala
plural
  • primordiali
  • primordialii
  • primordiale
  • primordialele
genitiv-dativ singular
  • primordial
  • primordialului
  • primordiale
  • primordialei
plural
  • primordiali
  • primordialilor
  • primordiale
  • primordialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)