13 definiții pentru primitor priimitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIMITÓR, -OÁRE, primitori, -oare, adj. 1. Care primește cu plăcere, cu căldură oaspeți; ospitalier. ♦ Care atrage, îmbie, place (prin aspect). Ținut primitor. 2. (Rar) Care primește, care acceptă; receptiv. – Primi + suf. -tor.

PRIMITÓR, -OÁRE, primitori, -oare, adj. 1. Care primește cu plăcere, cu căldură oaspeți; ospitalier. ♦ Care atrage, îmbie, place (prin aspect). Ținut primitor. 2. (Rar) Care primește, care acceptă; receptiv. – Primi + suf. -tor.

primitor, ~oare [At: DRLU / Pl: ~i, ~oare / E: primi + -tor] 1-4 smf, a (Persoană) care (primește sau) poate primi ceva. 5-8 smf, a (Persoană) care acceptă să intre (în posesia ori) în dreptul de a folosi (a) ceva. 9 a (D. o persoană) Care primește cu plăcere, cu amabilitate oaspeții Si: ospitalier, (înv) ospătos, (reg) ospătariț, ospătarnic. 10 a (D. o persoană) Care oferă ospitalitate, găzduire. 11 a (D. o persoană) Care acceptă în casă. 12 a (D. o încăpere, o locuință, un oraș, o țară) Care atrage oaspeții prin aspect. 13 a (Rar; d. o incintă) Făcută pentru a da ospitalitate, pentru a adăposti. 14 a (D. o incintă) Încăpătoare. 15 smf (Îdt) Destinatar. 16 sf (Îvr) Loc, locuință, încăpere în care sunt primiți oaspeții. 17 a Care înglobează, cuprinde în sine. 18 a (Spc) Încăpător. 19 sm (Îvr) Recipient. 20-21 a Care (admite o idee sau) se raliază la o doctrină. 22 a (D. societăți, organizații, instituții) Care a acceptat să primească pe cineva ca membru sau ca ocupant al unei funcții. 23-24 smf, a (Om) care manifestă bunăvoință, înțelegere, plăcere față de ceva sau de cineva.

PRIMITÓR, -OÁRE, primitori, -oare, adj. 1. Care dă ospitalitate cu multă plăcere; ospitalier. Ca toți bătrînii din vremea aceea, era bun la inimă, primitor și totdeauna glumeț. La TDRG. ♦ (Rar) Făcut pentru a da ospitalitate, pentru a adăposti; încăpător. Ne trebuiesc biblioteci mari, bine organizate, primitoare ale mulțimii însetate de cultură. SADOVEANU, E. 22. 2. Care primește, care acceptă; receptiv. Femeile au fost mai primitoare de cultură străină decît bărbații. IBRĂILEANU, SP. CR. 230.

PRIMITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care primește oaspeți cu plăcere; ospitalier. Popor ~. 2) (despre locuri, natură, climă etc.) Care atrage prin aspect, prin calități deosebite. /a primi + suf. ~tor

primitor a. și m. cel care primește.

primitór, -oáre adj. Care-ĭ primește bine pe oaspețĭ, ospitalier.

priimitor, ~oare[1] a vz primitor

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

primitór-distribuitór s. m. Ocupația celui care primește și distribuie mărfurile (într-un depozit) ◊ M. D. și C.G. – foști primitori-distribuitori (gestionari) ai Întreprinderii Industria laptelui Ilfov, au delapidat, în numai două luni, suma de 159247 lei.” Sc. 4 II 71 p. 1. ◊ „Între atribuțiile de serviciu, în calitate de primitor-distribuitor la Întreprinderea de rețele electrice Sibiu, S. S. o avea și pe aceea de a ține evidența bonurilor de benzină primite și a cantităților distribuite.” Sc. 13 III 74 p. 4. ◊ „32 de lucrători auxiliari, din care: 1 arhivar, 1 telexist, 1 parchetar [...] 3 primitori-distribuitori ș.a.” Sc. 27 VII 77 p. 1; v. și R.l. 13 VIII 80 p. 4; v. și desfacere-transport, turnător-formator (din primitor + distribuitor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

primitór adj. m., pl. primitóri; f. sg. și pl. primitoáre

primitór adj. m., pl. primitóri; f. sg. și pl. primitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRIMITÓR adj. 1. v. ospitalier. 2. v. îmbietor.

PRIMITOR adj. 1. ospitalier, (reg.) ospătariț, ospătăreț, (înv.) ospătos, ospital. (O gazdă ~.) 2. atrăgător, îmbietor, plăcut. (Ținuturi ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

primitor, primitori s. m. homosexual pasiv.

Intrare: primitor
primitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • primitor
  • primitorul
  • primitoru‑
  • primitoare
  • primitoarea
plural
  • primitori
  • primitorii
  • primitoare
  • primitoarele
genitiv-dativ singular
  • primitor
  • primitorului
  • primitoare
  • primitoarei
plural
  • primitori
  • primitorilor
  • primitoare
  • primitoarelor
vocativ singular
plural
priimitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)