12 definiții pentru primejdui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIMEJDUÍ, primejduiesc, vb. IV. Tranz. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva; a amenința, a periclita. ♦ Refl. A-și risca liniștea, securitatea, libertatea sau viața; a se expune. – Primejdie + suf. -ui.

PRIMEJDUÍ, primejduiesc, vb. IV. Tranz. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva; a amenința, a periclita. ♦ Refl. A-și risca liniștea, securitatea, libertatea sau viața; a se expune. – Primejdie + suf. -ui.

primejdui [At: R. POPESCU, CM I, 472 / Pzi: ~esc, (reg) primejdui / E: primejdie + -ui] 1-2 vt A constitui o primejdie (1-2) pentru cineva sau ceva Si: (liv) a periclita, (îrg) a primejdii (1-2), (înv) a pericola, a pericolarisi, (nob) a periclisa. 3-6 vr A-și risca (liniștea,) (securitatea,) (libertatea sau) viața Si: a se expune. 7 vt (Mun; spc; în superstiții) A atrage asupra cuiva o boală.

PRIMEJDUÍ, primejduiesc, vb. IV. Tranz. A pune în primejdie, a amenința, a periclita. Dar cu ce drept să fi spus eu: să-și primejduiască ceilalți viața și libertatea, să meargă alții la greu! DEMETRIUS, C. 45. De ce să-și primejduiască dînsul viața și averea, dacă lumea s-a smintit. REBREANU, R. II 147. ♦ Refl. A-și risca viața, a se expune. Dacă nu mi-ar cere totdeauna să mă primejduiesc așa! DEMETRIUS, C. 18. – Prez. ind. și: (învechit) primejdui (DRĂGHICI, R. 221).

A PRIMEJDUÍ ~iésc tranz. A supune unei primejdii; a pune în primejdie; a periclita. /primejdie + suf. ~ui

primejduĭésc v. tr. (d. primejdie). Periclitez, expun primejdiiĭ. – Vechĭ și -jdiesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

primejdui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. primejduiesc, imperf. 3 sg. primejduia; conj. prez. 3 să primejduiască

primejduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. primejduiésc, imperf. 3 sg. primejduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. primejduiáscă

primejdui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. primejduiesc, conj. primejduiască)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIMEJDUÍ vb. 1. (înv.) a (se) pericola. (Te rog să nu-l ~.) 2. a amenința, a periclita. (Această situație îi ~ viața.) 3. v. risca. 4. v. compromite.

PRIMEJDUI vb. 1. (înv.) a (se) pericola. (Te rog să nu-l ~.) 2. a amenința, a periclita. (Această situație îi ~ viața.) 3. a-și expune, a-și risca. (Și-a ~ viața.) 4. a (se) compromite, a (se) periclita. (Ploile ~ recolta.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

VITAM IMPENDERE VERO (lat.) a-și primejdui viața de dragul adevărului – Iuvenal, „Satirae”, IV, 91: „Nec civis erat qui... vitam impendere vero” („Și nu era cetățean care... să-și fi primejduit viața de dragul adevărului”). Reproș adresat consulului Vibius Crispus, care se temea de mânia împăratului Domițian. Vitam impendere vero a fost deviza lui J.-J. Rousseau.

Intrare: primejdui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • primejdui
  • primejduire
  • primejduit
  • primejduitu‑
  • primejduind
  • primejduindu‑
singular plural
  • primejduiește
  • primejduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • primejduiesc
(să)
  • primejduiesc
  • primejduiam
  • primejduii
  • primejduisem
a II-a (tu)
  • primejduiești
(să)
  • primejduiești
  • primejduiai
  • primejduiși
  • primejduiseși
a III-a (el, ea)
  • primejduiește
(să)
  • primejduiască
  • primejduia
  • primejdui
  • primejduise
plural I (noi)
  • primejduim
(să)
  • primejduim
  • primejduiam
  • primejduirăm
  • primejduiserăm
  • primejduisem
a II-a (voi)
  • primejduiți
(să)
  • primejduiți
  • primejduiați
  • primejduirăți
  • primejduiserăți
  • primejduiseți
a III-a (ei, ele)
  • primejduiesc
(să)
  • primejduiască
  • primejduiau
  • primejdui
  • primejduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

primejdui, primejduiescverb

  • 1. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dar cu ce drept să fi spus eu: să-și primejduiască ceilalți viața și libertatea, să meargă alții la greu! DEMETRIUS, C. 45. DLRLC
    • format_quote De ce să-și primejduiască dînsul viața și averea, dacă lumea s-a smintit. REBREANU, R. II 147. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A-și risca liniștea, securitatea, libertatea sau viața; a se expune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: expune
      • format_quote Dacă nu mi-ar cere totdeauna să mă primejduiesc așa! DEMETRIUS, C. 18. DLRLC
  • comentariu învechit Prezent indicativ și: primejdui. DLRLC
etimologie:
  • Primejdie + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.