13 definiții pentru primat (întâietate)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIMAT1 s. n. Importanță primordială; întâietate, primordialitate. – Din lat. primatus, fr. primat.

PRIMAT1 s. n. Importanță primordială; întâietate, primordialitate. – Din lat. primatus, fr. primat.

primat3 sn [At: ALEXI, W. / Pl: (rar) ~uri / E: fr primat, ger Primat] 1 Importanță primordială pe care o are sau trebuie să o aibă cineva sau ceva în raport cu altcineva sau cu altceva. 2 Situație a ceva care are întâietate Si: prioritate, întâietate, primordialitate, (nob) priordialism.

PRIMAT1 s. n. Importanță primordială; întîietate. V. predominare. Materialismul filozofic pornește de la primatul materiei, adică el consideră că conștiința umană este izvorîtă din materie. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 3/4.

PRIMAT s.n. Întîietate; superioritate. [Pl. -turi, -te. / < fr. primat, it. primato].

PRIMAT1 s. n. întâietate, primordialitate; superioritate. (< lat. primatus, fr. primat)

PRIMAT1 n. 1) Caracter prim; întâietate. ◊ A avea ~ul a avea superioritatea. 2) Importanță primordială; primordialitate. /<lat. primas, ~tis, fr. primat

1) *primát n., pl. urĭ (lat. primatus). Calitatea de primat (de superior în rang). V. întîĭetate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

primat3 (primordialitate) s. n.

primat (importanță primordială) s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIMAT s. întîietate, precădere, preponderență, primordialitate, prioritate, (înv.) protie, protimie, protimisire, protimisis. (~ acordat unei probleme.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

primat2 s. n. Importanță primordială; întâietate, primordialitate. – Din lat. primatus, fr. primat.

Intrare: primat (întâietate)
primat3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • primat
  • primatul
  • primatu‑
plural
  • primaturi
  • primaturile
genitiv-dativ singular
  • primat
  • primatului
plural
  • primaturi
  • primaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

primat, primaturisubstantiv neutru

  • 1. Importanță primordială. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Materialismul filozofic pornește de la primatul materiei, adică el consideră că conștiința umană este izvorîtă din materie. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 3/4. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.