12 definiții pentru prezbiterian (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREZBITERIAN, -Ă, prezbiterieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține prezbiterianismului, privitor la prezbiterianism. 2. S. m. și f. Adept al prezbiterianismului. [Pr.: -ri-an] – Din fr. presbytérien.

PREZBITERIAN, -Ă, prezbiterieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține prezbiterianismului, privitor la prezbiterianism. 2. S. m. și f. Adept al prezbiterianismului. [Pr.: -ri-an] – Din fr. presbytérien.

prezbiterian, ~ă [At: SĂULESCU, HR. II, 329/22 / Pl: ~ieni, ~iene, (îvr) ~i, ~e / E: fr presbytérien] 1-2 a Care aparține (prezbiterianismului sau) prezbiterienilor (9). 3-4 a Care privește (prezbiterianismul sau) prezbiterienii (9). 5-6 a (De prezbiterianism sau) de prezbiterieni (9). 7-8 a Care este în spiritul (prezbiterianismului sau) prezbiterienilor (9). 9 smf Adept al confesiunii protestante desprinsă din anglicanism, care recunoaște numai autoritatea religioasă a preoților, înlăturând ierarhia episcopală.

PREZBITERIAN, -Ă, prezbiterieni, -e, s. m. și f. Adept al prezbiterianismului, care ține de prezbiterianism. – Pronunțat: -ri-an.

PREZBITERIAN, -Ă adj. Referitor la prezbiterianism, propriu prezbiterianismului. // s.m. și f. Adept al prezbiterianismului. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. presbytérien].

PREZBITERIAN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al prezbiterianismului. (< fr. presbytérien)

PREZBITERIAN2 ~ană (~eni, ~ene) m. și f. Adept al prezbiterianismului. [Sil. -ri-an] /<fr. présbyterien

*prezbiterián, -ă s. (lat. présbyter. V. preut). Protestant scoțian care nu recunoaște autoritatea episcopală, ci numaĭ pe a preuților: Iacob I ĭ-a persecutat pe prezbiterienĭ. Adj. Secta prezbiteriană.

presbiterian m. membrul unei secte de protestanți englezi cari n’admit decât preoți toți egali, fără niciun episcop.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prezbiterian (desp. -ri-an) adj. m., s. m., pl. prezbiterieni (desp. -ri-eni); adj. f., s. f. prezbiteria, pl. prezbiteriene

prezbiterian (-ri-an) adj. m., s. m., pl. prezbiterieni (-ri-eni); adj. f., s. f. prezbiteriană, pl. prezbiteriene

prezbiterian adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. prezbiterieni (sil. -ri-eni); f. sg. prezbiteriană, pl. prezbiteriene

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PREZBITERIÉNI (< fr.) s. m. pl. Adepți ai prezbiterianismului care consideră că prezența lui Iisus în euharistie este doar spirituală, producându-se prin intermediul Duhului Sfânt, iar nu prin transformarea elementelor pâine și vin. P. sunt organizați într-o ierarhie de instanțe colective care asociază laici și pastori și sunt pluraliști, iei împărtășind anumite tendințe (evanghelice, liberale etc.).

Intrare: prezbiterian (s.m.)
prezbiterian2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
  • silabație: -ri-an info
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prezbiterian
  • prezbiterianul
  • prezbiterianu‑
plural
  • prezbiterieni
  • prezbiterienii
genitiv-dativ singular
  • prezbiterian
  • prezbiterianului
plural
  • prezbiterieni
  • prezbiterienilor
vocativ singular
  • prezbiterianule
  • prezbiteriene
plural
  • prezbiterienilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prezbiterian, prezbiterienisubstantiv masculin
prezbiteria, prezbiterienesubstantiv feminin

  • 1. Adept al prezbiterianismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.