13 definiții pentru prezbit (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREZBIT, -Ă, prezbiți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de prezbitism. – Din fr. presbyte.

PREZBIT, -Ă, prezbiți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de prezbitism. – Din fr. presbyte.

prezbit, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~esvit[1] / S și: ~esb~ / Pl: ~iți, ~e / E: fr presbyte] 1-2 smf, a (Persoană) care suferă de prezbitism. 3 a (Rar; d. ochi) Care prezintă simptome de prezbitism. corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

PREZBIT, -Ă, prezbiți, -te, adj. Care nu vede clar obiectele apropiate, din cauza unui defect de vedere. Cu mîna întinsă – căci e prezbit – citește de departe, plin de interes. BASSARABESCU, V. 35. ◊ (Substantivat) își fixa privirea în palma-i deschisă, cu aerul unui prezbit care citește. VLAHUȚĂ, O. A. III 23.

PREZBIT, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de prezbitism. [< fr. presbyte, cf. gr. presbys – bătrîn].

PREZBIT, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de prezbitism. (< fr. presbyte)

PREZBIT ~tă (~ți, ~te) și substantival (în opoziție cu miop) (despre persoane) Care suferă de prezbitism. /<fr. presbyte

*prezbít, -ă adj. (vgr. presbýtes, bătrîn, prezbit, fiind-că, de ordinar, bătrîniĭ nu văd bine de cît de departe, și présbys, bătrîn, vechĭ. V. preut). Care vede bine numaĭ de departe. Subst. Un prezbit. V. miop.

presbit a. și m. care vede mai bine de departe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prezbit adj. m., s. m., pl. prezbiți; adj. f., s. f. prezbi, pl. prezbite

prezbit adj. m., s. m., pl. prezbiți; adj. f., s. f. prezbită, pl. prezbite

prezbit adj. m., s. m., pl. prezbiți; f. sg. prezbită, pl. prezbite

Intrare: prezbit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prezbit
  • prezbitul
  • prezbitu‑
plural
  • prezbiți
  • prezbiții
genitiv-dativ singular
  • prezbit
  • prezbitului
plural
  • prezbiți
  • prezbiților
vocativ singular
  • prezbitule
  • prezbite
plural
  • prezbiților
presvit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prezbit, prezbițisubstantiv masculin
prezbit, prezbiadjectiv
prezbi, prezbitesubstantiv feminin

  • 1. (Persoană) care suferă de prezbitism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cu mîna întinsă – căci e prezbit – citește de departe, plin de interes. BASSARABESCU, V. 35. DLRLC
    • format_quote Își fixa privirea în palma-i deschisă, cu aerul unui prezbit care citește. VLAHUȚĂ, O. A. III 23. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.