9 definiții pentru prefăcătorie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, s. f. Mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură. – Prefăcător + suf. -ie.

PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, s. f. Mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură. – Prefăcător + suf. -ie.

PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, s. f. Mod de a se înfățișa, de a vorbi, de a lucra al cuiva, necorespunzător cu adevăratele sale gînduri, sentimente etc., cu scopul de a înșela buna-credință a altuia; simulare. V. ipocrizie. Cugeta că, mai cu marghiolii, mai cu șoalda, mai cu prefăcătorii, să-nșele pe Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 109. Măcar o dată pe săptămînă trebuia s-o apuce migrena; nici nu-l tăia prin cap pe Stănilescu că-i prefăcătorie, de vreme ce el singur suferea adesea de nervi. CONTEMPORANUL, VII 210.

PREFĂCĂTORÍE ~i f. 1) Lipsă de sinceritate; fățărnicie; ipocrizie; duplicitate. 2) Stare a celui care se preface. 3) Comportare de om prefăcut. /prefăcător + suf. ~ie

prefăcătoríe f. (d. prefac, prefăcut). Ipocrizie, fățărnicie, simularea unor sentimente pe care nu le aĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prefăcătoríe s. f., art. prefăcătoría, g.-d. art. prefăcătoríei; pl. prefăcătoríi, art. prefăcătoríile

prefăcătoríe s. f., art. prefăcătoría, g.-d. art. prefăcătoríei; pl. prefăcătoríi, art. prefăcătoríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREFĂCĂTORÍE s. 1. v. ipocrizie. 2. v. simulare.

PREFĂCĂTORIE s. 1. duplicitate, falsitate, fățărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar și fam.) machiaverlîc, (înv.) fățărie, prefăcanie, prefăcătură, procleție, (fig.) iezuitism, mascaradă. (A fost demascată ~ lui.) 2. simulare, simulație, (înv.) prefăcanie. (E o simplă ~.)

Intrare: prefăcătorie
prefăcătorie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prefăcătorie
  • prefăcătoria
plural
  • prefăcătorii
  • prefăcătoriile
genitiv-dativ singular
  • prefăcătorii
  • prefăcătoriei
plural
  • prefăcătorii
  • prefăcătoriilor
vocativ singular
plural