opțiuni
  • info

13 definiții pentru potentat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POTENTAT, potentați, s. m. Suveran sau șef de stat atotputernic, care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat, despot; p. ext. om puternic, influent (datorită poziției sale politice ori sociale). – Din fr. potentat, lat. potentatus.

POTENTAT, potentați, s. m. Suveran sau șef de stat atotputernic, care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat, despot; p. ext. om puternic, influent (datorită poziției sale politice ori sociale). – Din fr. potentat, lat. potentatus.

potentat sm [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 103/26 / Pl: ~ați / E: lat potentatus, fr potentat, ger Potentat] 1 (Înv) Trimis al cerului pe pământ. 2 Șef al unui (mare) stat care are suveranitate absolută Si: autocrat, despot. 3 (Pgn) Persoană care exercită o putere despotică, tiranică. 4 (Pex) Om puternic, influent, datorită bogăției, poziției sociale etc.

POTENTAT, potentați, s. m. Monarh, șef de stat atotputernic, care își exercită puterea în mod despotic, arbitrar; autocrat, despot; p. ext. om puternic și abuziv. Cîte lacrimi s-or fi scurs pe luciul acestor pietre... podoaba operei atîtor mii de necunoscuți, care lucrau pentru glorificarea oarbei vanități a unui potentat tiran. BART, S. M. 23.

POTENTAT s.m. Șef de stat care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat; (p. ext.) om puternic, cu influență. [< fr. potentat, cf. lat. potentatus].

POTENTAT s. m. șef de stat care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat. ◊ (p. ext.) om puternic, influent. (< fr. potentat, lat. potentatus)

POTENTAT ~ți m. 1) Conducător absolut al unei țări care își exercită puterea în mod arbitrar; despot; tiran; dictator. 2) fig. Persoană care deține o putere excesivă. /<fr. potentat, lat. potentatus

potentat m. suveran atotputernic al unui Stat.

*potentát m. (fr. potentat, d. lat. potentatus, suveranitate, care vine d. potens, -éntis, puternic. V. putinte). Suveran, monarh.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

potentat s. m., pl. potentați

potentat s. m., pl. potentați

potentat s. m., pl. potentați

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POTENTAT s. autocrat.

POTENTAT s. autocrat, (înv.) autocrator, samoderjeț. (Un ~ sîngeros.)

Intrare: potentat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • potentat
  • potentatul
  • potentatu‑
plural
  • potentați
  • potentații
genitiv-dativ singular
  • potentat
  • potentatului
plural
  • potentați
  • potentaților
vocativ singular
  • potentatule
  • potentate
plural
  • potentaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

potentat, potentațisubstantiv masculin

  • 1. Suveran sau șef de stat atotputernic, care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: autocrat despot
    • format_quote Cîte lacrimi s-or fi scurs pe luciul acestor pietre... podoaba operei atîtor mii de necunoscuți, care lucrau pentru glorificarea oarbei vanități a unui potentat tiran. BART, S. M. 23. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Om puternic, influent (datorită poziției sale politice ori sociale). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.