PORUMB, -Ă, (I 1, 2, II) porumbi, s. m., (III) porumbi, -e, adj., (I 3) porumburi, s. n. I. 1. S. m. Plantă anuală din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică și groasă, cu frunzele mari, liniare și cu inflorescența un spic sau un panicul, cultivată ca plantă alimentară, industrială și furajeră; păpușoi, cucuruz, mălai (Zea mays). 2. S. m. Știuletele de porumb (I 1), împreună cu boabele de pe el; boabele desprinse de pe știulete. ◊ Expr. A lua (cuiva) porumbul de pe foc = a dejuca planurile (cuiva), a-i juca (cuiva) o festă. 3. S. n. Semănătură, lan de porumb (I 1); porumbiște. II. S. m. (Pop.) Porumbel (I 1). III. Adj. (Pop.) De culoare cenușie-albăstruie; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie-albăstruie; porumbel (I 1). – Lat. palumbus.

porumb, ~ă [At: PSALT. HUR. 45^v/6 / V: (îrg) ~romb, (înv) păr~, ~rămb, ~rănb, per~, (reg) ~râmb, ~rânghi sm, ~ă sf, pur~, pur~ a, purung sm / Pl: (1-3, 6-17) ~i, (rar, sn) ~uri, (4-5) ~i, ~e / E: ml palumbus] 1 sm (Orn; pop) Porumbel (1) (Columba). 2 sm (Orn; reg; îc) ~-țigănesc Stăncuță (Coloeus monedula). 3 sm (Orn; reg; îc) ~-râzător Turturică râzătoare (Streptopelia risorius). 4 a (Pop) Porumbiu¹ (1). 5 a (D. animale, păsări) Care are părul, lâna, penele de culoare cenușiu-albăstruie. 6 sm Plantă graminee, cu rădăcina puternică, tulpina înaltă și groasă, frunze lungi și ascuțite la vârf, cu inflorescența masculină în panicul terminal și cu cea femelă în spic cu acul îngroșat, cultivată ca plantă alimentară, industrială și furajeră Si: (reg) călambuc, ciolomadă, cocenaș, colibaș, cucoriță, cucuruz, gârnișor, mălai, păpușă, păpușoi, pitrașcă, tenchi, tengher (Zea mays). 7 sm (Prc; csc) Fruct matur al porumbului (6) cu pănușile care îl învelesc Si: știulete, (reg) cucuruz, drugă, păpușoi, știuleag, tuleu. 8 sm (Csc) Boabe de porumb (7) desprinse de pe știulete. 9 sm (Reg; îe) A-i lua (cuiva) ~ul de pe foc A zădărnici planurile cuiva. 10 sm (Reg; îae) A juca cuiva o festă. 11 sm Recoltă de porumb (6). 12-13 snm Porumbiște (1-2). 14 sm (Bot; reg) Porumbar¹ (Prunus spinosa). 15 sm (Bot; reg) Pana-cocoșului (Aspidistra elatior). 16 sm (Bot; reg; îc) ~ul-cucului (sau ~ul-șarpelui) Rodul-pământului (Arum maculatum). 17 sm (Bot; reg; îc) ~ul-cucului Mama pădurii (Lathraea squamaria). 18 sm (Bot; reg; îae) Porumbei (16) (Muscari botryoides).

PORUMB, -Ă, (I 1, 2, II) porumbi, s. m., (III) porumbi, -e, adj., (I 3) porumburi, s. n. I. 1. S. m. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică și groasă, cu frunzele lungi și ascuțite la vârf și cu inflorescența un spic sau un panicul, cultivată ca plantă alimentară, industrială și furajeră; păpușoi, cucuruz, mălai (Zea mays). 2. S. m. Știuletele de porumb (I 1), împreună cu boabele de pe el; boabele desprinse de pe știulete. ◊ Expr. A lua (cuiva) porumbul de pe foc = a dejuca planurile (cuiva), a-i face (cuiva) o festă. 3. S. n. Semănătură, lan de porumb (I 1); porumbiște. II. S. m. (Pop.) Porumbel (I 1). III. Adj. (Pop.) De culoare cenușie-albăstruie; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie-albăstruie; porumbel (I 1). – Lat. palumbus.

PORUMB ³, -Ă, porumbi, -e, adj. De culoare cenușiu-albăstruie. Acel bărbat înalt, bine legat și cu mustața porumbă, nu vorbise pînă în acea clipă cu oamenii din partea, locului. SADOVEANU, N. P. 9. Avea și el o păreche de boi, dar colea: porumbi la păr, tineri, nalți de trup. CREANGĂ, P. 37. Să mă duc la Cîmpulung, Să-mi aleg un cal porumb. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 506.

PORUMB¹ ~ă (~i, ~e) pop. Care este de culoare cenușie-albăstruie. /<lat. porumbus

porumb a. cu părul suriu sau vinețiu (vorbind de vite): o păreche de boi porumbi la păr CR. [Lit. ca gușa porumbului].

3) porúmb, -ă adj. (d. porumb 1, pin abuz. la coloare). Cenușiŭ deschis, vorbind de coloarea păruluĭ boilor (rar de a cailor): ceĭ maĭ mulțĭ boĭ îs porumbĭ la păr. – Și porîmb: vre-un porîmb cu coarnele scurte (CL. 1912, 6, 607). În Mold. accentuat și pórumb. V. corb și graur.

poromb, ~ă sm, a vz porumb

purumb, ~ă a vz porumb

porumb² (pop.) adj. m., pl. porumbi; f. porumbă, pl. porumbe

porumb¹ (pop.) adj. m., pl. porumbi; f. porumbă, pl. porumbe

porumb adj. m., pl. porumbi; f. sg. porumbă, pl. porumbe

porumb