40 de definiții pentru port (nav.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PORT3, porturi, s. n. 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile, prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea, adăpostirea și reparația navelor, pentru transportul de mărfuri și de călători. 2. Oraș care are un port (1). – Din fr. port, it. porto.

port2 sn [At: CĂLĂTORIE, IV 27r/11 / V: (îvr) porto / Pl: ~uri / E: ngr πόρτο, it porto, fr port] 1 Loc situat pe malul unei ape navigabile, amenajat cu instalații pentru acostare, încărcare, descărcare și reparare a navelor Si: (înv) liman. 2 (Pex) Oraș cu port2 (1).

PORT3, porturi, s. n. 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile, prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea, încărcarea, descărcarea și repararea navelor. 2. Oraș care are un port (1). – Din fr. port, it. porto.

PORT 4, porturi, s. n. 1. Loc situat pe malul unei mări, al unui fluviu sau al altei ape navigabile, apărat de valuri și de curenți, amenajat cu toate instalațiile necesare pentru acostarea, încărcarea, descărcarea și repararea navelor. V. chei. În coșuri avea lămîi și portocale, cu care venise desigur din port, de la Dunăre. DUMITRIU, N. 104. După cîțiva pași se opriră ca să privească la un vapor care intra în port. BART, E. 163. Zgomotul din port pătrunde slab de tot în încăperea scundă. DUNĂREANU, N. II. 2. Oraș care are un astfel de loc amenajat. Cînd soarele ajungea la zenit, portul mut, poleit într-o lumină orbitoare, părea în arșița zilei un oraș mort... un oraș fantomă. BART, E. 19. Chinuit de dor, de dragostea Axiniei, a plecat în lume s-o întîlnească.... a rătăcit pe mări, prin porturi. DUNĂREANU, N. 101.

PORT s.n. 1. Loc adăpostit la țărmul unei ape, unde pot staționa navele și unde se află instalațiile necesare pentru încărcarea și descărcarea lor. 2. Oraș clădit lângă un port (1). [Cf. fr. port, it. porto, lat. portus].

PORT2 s. n. 1. loc amenajat la malul unei ape, care permite staționarea navelor și asigură traficul de mărfuri și de pasageri, executarea reparațiilor etc. 2. oraș situat lângă un port2 (1). (< fr. port, lat. portus)

PORT2 ~uri n. 1) Loc pe malul unei ape navigabile, special amenajat pentru staționarea, încărcarea și descărcarea navelor. 2) Oraș care dispune de un asemenea loc. /<fr. port, it. porto

port n. 1. locul unde corăbiile s’adăpostesc de furtună: a intra în port; 2. locul unde se încarcă și se descarcă luntrele; 3. oraș zidit pe lângă un port: port pe Marea Neagră; 4. fig. loc de adăpost, de liniște: a ajunge în port.

2) *port n., pl. urĭ (lat. portus, fr. port). Loc special unde corăbiile se pot adăposti fără să le bată valurile și unde-s cheĭurĭ de încărcare saŭ descărcare a mărfurilor: portu Constanța, portu Galațĭ. Oraș așezat pe malu măriĭ saŭ fluviuluĭ și care are port. Fig. Liman, loc de adăpost: a ajunge în port. A face naufragiŭ în port, a te îneca ca Țiganu la mal; a face fiasco tocmaĭ cînd era să reușeștĭ.

oráș-pórt s. n. Oraș care trăiește mai ales prin portul său ◊ „Miercuri, orașul-port Genova a rămas paralizat de greva generală.” Sc. 7 X 66 p. 6. ◊ „Am colindat marile orașe-porturi Livorno și Marsilia, în care se întrepătrund vechiul și modernul.” I.B. 5 I 71 p. 4. ◊ „60 de piese de o inestimabilă valoare au fost donate recent muzeului din Bombay de către serviciul vamal al marelui oraș-port. Sc. 23 IX 76 p. 6; v. și Cont. 21 XI 69 p. 10, Sc. 29 I 73 p. 4, R.l. 7 V 74 p. 2, 4 XII 87 p. 6 (din oraș + port)

port-debarcadér s. n. Debarcader de unde pleacă vaporașele de agrement ◊ „Pe Herăstrău, Floreasca, Tei și alte lacuri din Capitală navighează zilnic zeci de ambarcațiuni care pornesc din «porturile-debarcader». Sc. 28 VII 61 p. 1 (din port + debarcader)

Port-Arthur n. port chinez ocupat de Japonezi în 1895, cedat temporar Rușilor cari fură aci împresurați în 1904 de Japonezi și nevoiți a capitula după o rezistență eroică.

Port-Royal n. veche mănăstire franceză a benedictinilor, fondată în 1204, transferată în 1626 la Paris, unde deveni locul de retragere al câtorva învățați solitari ca Arnauld, Pascal, etc. Ea fu distrusă de Ludovic XIV în 1709 ca focar al jansenismului.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

port2 (loc de acostare; parte dintr-o adresă de rețea de calculatoare) s. n., pl. porturi (și port USB)

port s. n., (costume, locuri de acostare) pl. porturi

port (acțiune, conduită, loc de acostare, costum) s. n., (costume, locuri de acostare) pl. pórturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PORT s. (înv.) liman, pristaniște, scală, schelă. (~ la mare.)

PORT s. (înv.) liman, pristaniște, scală, schelă. (~ la mare.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

port (pórturi), s. n. – Loc amenajat pentru nave. Fr. port, it. porto.Der. portuar, adj.; port(o)-franc, s. n. din fr. port franc, it. porto franco; portulan, s. n., din fr. portulan.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PORT ARTHUR 1. v. Lüshun. 2. Bătălia de la ~, una dintre bătăliile Războiului Ruso-Japonez (1904-1905). A început prin torpilarea a trei vase rusești de către japonezi în rada portului P.A. (febr. 1904) și s-a sfârșit prin căderea orașului în mâinile japonezilor, după un lung asediu.

PORT BLAIR [po:t bléə], oraș în India, centru ad-tiv al teritoriului unional autonom Andaman și Nicobar, situat pe țărmul SE al ins. Andaman de Sud; 101,8 mii loc. (2001). Constr. navale. Prelucr. lemnului; producție meșteșugărească. Export de produse agricole. Pescuit. Muzeu etnologic. Ocupat de britanici (1789), a fost transformat în colonie penitenciară (1858-1945). Între 1942 și 1945 a fost ocupat de japonezi. A revenit Indiei în 1948.

PORT ELIZABETH [po:t ilízəbəθ], oraș în Rep. Africa de Sud (Cape), situat la 660 km E de Cape Toen, port la G. Algoa al Oc. Indian; 303,4 mii loc. (1991). Aeroport. Constr. de automobile; ind. electrotehnică, chimică, textilă, de prelucr. a lemnului, siderurgică, a pielăriei și încălțămintei, a cimentului, hârtiei și alim. Piață agricolă. Stațiune balneoclimaterică. Export de lână, citrice, cereale, min. de ifer, mangan. Universitate (1964). În 1799, englezii au construit aici fortul Frederick, în jurul căruia s-a dezvoltat (din 1820) actualul oraș.

PORT HARCOURT [po:t há:ko:t], oraș în S Nigeriei, port în delta Nigerului, pe brațul Bonny, la 64 km de G. Guineii, centru ad-tiv al statului Rivers; 703,4 mii loc. (1991). Nod de comunicații. Aeroport. Rafinărie de petrol. Ind. aluminiului, constr. de mașini (montaj de automobile, camioane, biciclete), a cauciucului sticlăriei, hârtiei, textilă, cimentului, mobilei, încălțămintei și alim. (țigarete, conserve de pește). Export de petrol, cărbune, cositor, arahide, ulei de palmier. Două universități (1975-1980).

PORT LOUIS [po:t lúïs], capitala statului Mauritius, situată în NV ins. Mauritius, la poalele vulcanului Peter Both (826 m); 144,3 mii loc. (2000). Pr. centru politic, economic și cultural al țării. Port la Oc. Indian (a fost pr. punct de escală între Europa și Asia până la deschiderea Canalului Suez). Aeroporturile Plaisance și Plaines des Roches. Rafinărie de petrol. Șantier naval. Fabrici de îngrășăminte chimice, de zahăr, țigarete, rom, de prelucr. a cafelei și a aloei. Universitate (1965). Muzeu de istorie naturală (1880); Muzeu de artă. Citadelă (1838); catedrala romano-catolică Saint Louis (sec. 19) și catedrala anglicană Saint James (sec. 19). Fundat în 1735 (ca loc de escală pentru vasele care ocoleau Capul Bunei Speranțe) de guvernatorul francez Mahé de la Bourdonnais, care i-a atribuit numele lui Ludovic al XV-lea (Louis), a devenit (1810) centru ad-tiv al coloniei britanice Mauritius, iar din 1968 capitala statului independent Mauritius.

PORT MORESBY [po:t mo:zbi], capitala statului Papua-Noua Guinee, situată pe țărmul SE al ins. Noua Guinee, port la G. Papua al Mării Coralilor; 254,1 mii loc. (2000). Aeroportul Jackson. Reparații navale. Rafinărie de petrol; ind. textilă, de prelucr. a lemnului (cherestea, placaj), Export de cauciuc natural, cafea și cacao boabe, copra, lemn, nuci de cocos, minereuri de cupru, aur, argint. Universitate (1965). Întemeiat după ce zona a fost explorată (1873) de căpitanul englez John Moresby; anexat de Imperiul Britanic în 1883; a devenit centru ad-tiv al terit. Papua administrat de UN Trust Territory of New Guineea; capitala statului independent Papua-Noua Guinee din 1975.

PORT OF SPAIN [po:t əv spéin], capitala statului Trinidad-Tobago, situată în NV ons. Trinidad (Antilele Mici), pe țărmul G. Paria; 49,1 mii loc. (2000). Port maritim. Aeroportul Piarco (la 26 km ESE de oraș). Pr. centru economic, politic și cultural al țării. Rafinării de petrol; reparații navale. Ind. petrochimică (mase plastice), de prelucr. a lemnului și a tutunului, mat. de constr. (țigle), a încălțămintei, hârtiei, alim. (zahăr, uleiuri vegetale, rom, conserve, margarină ș.a.). Export de petrol, asfalt, cafea, zahăr, citrice. Universitatea Indiilor de Vest din St. Augustine. Muzeul Național (1898). Galerie de artă. Grădină botanică (1820). Forturile San Andreas (1785-1787) și George (1904); catedralele anglicană (1816) ți catolică (Sf. Treime, 1832, în stil gotic); clădirea Parlamentului (sec. 19); Casa Roșie (19060, în stil neo-renascentist, în care se află Curtea Supremă de Justiție. Întemeiat de coloniștii spanioli în 1560 pe vatra vechiului sat indian numit Conquerabia; denumirea actuală datează din 1815. Centru ad-tiv al coloniei Trinidad (din 1797); reșed. ad-tivă a Federațiilor Indiilor de Vest (1958-1962), a devenit capitala statului Trinidad-Tobago (1962).

PORT SAID (BŪR SA’ῙD), oraș în NE Egiptului, pe țărmul lagunei Bubayrat al Manzilah și al M. Mediterane, la intrarea în canalul Suez; 349 mii loc. (1996). Porto-franco. Nod de comunicații. Aeroport. Ind. chimică (cauciuc), a sticlăriei, cosmeticii, textilă și alim. Rafinărie de petrol. Șantiere navale. Construcții de computere, componente de generatoare electrice și de baterii pentru automobile. Centru comercial. Export de bumbac, orez, sare. Fundat în 1859 de Compania Canalului Suez. Aici au debarcat trupele franco-britanice în timpul crizei Suez (1956). Ocupat de Israel (malul estic) în timpul „Războiului de șase zile” (1967). În 1975 Canalul de Suez a fost redeschis.

PORT SUDAN (BUR SUDAN), oraș în NE Sudanului, port la Marea Roșie, situat la 645 km NE de Khartoum; 308,2 mii loc. (1993). Ind. de prelucr. a petrolului, textilă (bumbac) și alim. Reparații navale. Export de bumbac, piei de animale, arahide, gumă arabică etc. Legat prin pipe-line de Khartoum. Orașul a fost construit în anii 1905-1909, pe vatra așezării Sawakin (Suakin).

PORT TALBOT [po:t tó:lbət], oraș în Marea Britanie (Țara Galilor), port mineralier la G. Bristol; 37,6 mii loc. (1991). Mare centru siderurgic. Export de cărbuni și metal. Producție de tablă de zinc. Fundat în 1147.

PORT-GENTIL [por-ʒãtí], oraș în partea de V a statului Gabon, situat pe un promontoriu (capul Lopez), și pe ins. Lopez, la gura de vărsare a fl. Ogooué în Oc. Atlantic, la 161 km SV de Libreville; 79,2 mii loc. (1993). Port petrolier. Aeroport. Expl. de petrol și gaze naturale; ind. de prelucr. a petrolului și a lemnului (mobilă), chimică, electronică, textilă și alim. Reparații navale. Export de lemn, petrol și de produse agricole tropicale.

PORT-ROYAL [port-ruaiəl], mănăstire de călugărițe bernardine, la SV de Paris, întemeiată în 1204 de Matilde Garlanda. Între 1636 și 1705 a fost centrul jansenismului. Aici au lucrat savanți ca B. Pascal, C. Lancelot ș.a., iar A. Arnauld și P. Nicole au elaborat celebra „Logică de la Port-Royal” (1662).

PORT-VILA (VILA), capitala statului Vanuatu, situată în SV ins. Efate, port la G. Mele al Oc. Pacific; 29,3 mii loc. (1999). Aeroportul Bauerfield. Centru comercial. Ind. mat. de constr. și alim. (prelucr. cărnii, conserve de pește). Turism. Export de mangan. Universitate (1989).

SAINT PETER [sent pí:tər], PORT, oraș în Marea Britanie, în ENE ins. Guernsey (insulele Normande), centrul ad-tiv al ins. Guernsey; 16,4 mii loc. (2001). Port turistic și comercial (legume și flori) în S Mării Mânecii. Biserica Sf. Petru (sec. 11), castelul Cornet (sec. 13); Royal Court House (1799); clădirea Colegiului Elizabeth (1826; colegiul a fost fondat în 1563). Menționat documentar în 1048.

Intrare: port (nav.)
port1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • port
  • portul
  • portu‑
plural
  • porturi
  • porturile
genitiv-dativ singular
  • port
  • portului
plural
  • porturi
  • porturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

port, porturisubstantiv neutru

  • 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile, prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea, adăpostirea și reparația navelor, pentru transportul de mărfuri și de călători. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote În coșuri avea lămîi și portocale, cu care venise desigur din port, de la Dunăre. DUMITRIU, N. 104. DLRLC
    • format_quote După cîțiva pași se opriră ca să privească la un vapor care intra în port. BART, E. 163. DLRLC
    • format_quote Zgomotul din port pătrunde slab de tot în încăperea scundă. DUNĂREANU, N. II. DLRLC
  • 2. Oraș care are un port. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Cînd soarele ajungea la zenit, portul mut, poleit într-o lumină orbitoare, părea în arșița zilei un oraș mort... un oraș fantomă. BART, E. 19. DLRLC
    • format_quote Chinuit de dor, de dragostea Axiniei, a plecat în lume s-o întîlnească.... a rătăcit pe mări, prin porturi. DUNĂREANU, N. 101. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.