PORT ⁴, porturi, s. n. 1. Loc situat pe malul unei mări, al unui fluviu sau al altei ape navigabile, apărat de valuri și de curenți, amenajat cu toate instalațiile necesare pentru acostarea, încărcarea, descărcarea și repararea navelor. V. chei. În coșuri avea lămîi și portocale, cu care venise desigur din port, de la Dunăre. DUMITRIU, N. 104. După cîțiva pași se opriră ca să privească la un vapor care intra în port. BART, E. 163. Zgomotul din port pătrunde slab de tot în încăperea scundă. DUNĂREANU, N. II. 2. Oraș care are un astfel de loc amenajat. Cînd soarele ajungea la zenit, portul mut, poleit într-o lumină orbitoare, părea în arșița zilei un oraș mort... un oraș fantomă. BART, E. 19. Chinuit de dor, de dragostea Axiniei, a plecat în lume s-o întîlnească.... a rătăcit pe mări, prin porturi. DUNĂREANU, N. 101.