opțiuni
  • info
7 definiții pentru polignit

Explicative DEX

polignit, ~ă a [At: DOSOFTEI, PS. 148/6 / V: ~icn~ / Pl: ~iți, ~e / E: poligni] 1 (Înv; d. oameni) Care este doborât la pământ. 2 (Înv; pex; d. oameni) Omorât. 3 (Reg; d. cereale sau plante textile) Care este culcat la pământ. 4 (Reg; d. lâna oilor) Care are firul dispus într-un anumit fel.

POLIGNIT, -Ă, poligniți, -te, adj. 1. Culcat la pămînt, doborît, ucis. 2. (Despre plante, mai ales despre cereale) Aplecat la pămînt, culcat. (Atestat în forma policnit) Dacă pînea nu-i în picioare, dreaptă, ridicată, ci-i culcată sau policnită, plugarul iarăși se întristează. PAMFILE, A. R. 116. Acolo-i pămînt vestit. Crește grîul policnit. HODOȘ, P. P. 108. – Variantă: policnit,-ă adj.

POLIGNIT, -Ă, poligniți, -te, adj. 1. Doborît, ucis. 2. (Despre plante) Culcat la pămînt. – V. poligni.

policnit, ~ă a vz polignit

POLICNIT, -Ă adj. v. polignit.

Sinonime

POLIGNIT adj. v. aplecat, curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat.

polignit adj. v. APLECAT. CURBAT. ÎNCLINAT. ÎNCOVOIAT. ÎNDOIT. LĂSAT. PLECAT.

Intrare: polignit
polignit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polignit
  • polignitul
  • polignitu‑
  • polignită
  • polignita
plural
  • poligniți
  • poligniții
  • polignite
  • polignitele
genitiv-dativ singular
  • polignit
  • polignitului
  • polignite
  • polignitei
plural
  • poligniți
  • poligniților
  • polignite
  • polignitelor
vocativ singular — —
plural — —
policnit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • policnit
  • policnitul
  • policnită
  • policnita
plural
  • policniți
  • policniții
  • policnite
  • policnitele
genitiv-dativ singular
  • policnit
  • policnitului
  • policnite
  • policnitei
plural
  • policniți
  • policniților
  • policnite
  • policnitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

polignit, polignităadjectiv

  • 1. Culcat la pământ. DLRLC
    sinonime: doborât ucis
  • 2. (Despre plante, mai ales despre cereale) Aplecat la pământ. DLRLC
    sinonime: culcat
    • format_quote Dacă pînea nu-i în picioare, dreaptă, ridicată, ci-i culcată sau policnită, plugarul iarăși se întristează. PAMFILE, A. R. 116. DLRLC
    • format_quote Acolo-i pămînt vestit. Crește grîul policnit. HODOȘ, P. P. 108. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.