8 definiții pentru policalificare
Explicative DEX
POLICALIFICARE s. f. Calificare în mai multe specialități. – V. policalifica.
POLICALIFICARE s. f. Calificare în mai multe specialități. – V. policalifica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
policalificare sf [At: RL 1971, nr. 8439 / Pl: ~cări / E: poli-2 + calificare] Calificare în mai multe specialități.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLICALIFICARE s.f. Calificare care creează posibilitatea ca cineva să poată fi utilizat în prestarea mai multor tipuri de activități. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLICALIFICARE s. f. acțiunea de a (se) policalifica; calificare care creează posibilitatea ca cineva să poată fi utilizat în prestarea mai multor tipuri de activități profesionale. (< policalifica)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
policalificare s. f. Calificare în mai multe activități ◊ „Cine posedă o policalificare are o polișansă de a răzbi mai bine în viață.” Săpt. 12 III 71 p. 4. ◊ „Policalificarea – un răspuns la cerințele legării învățământului de viață.” Sc. 10 XII 74 p. 4. ◊ „[...] cerințele de forță de muncă au crescut la operațiile de frezare sau rectificare, astfel că prin policalificare s-a ajuns ca fiecare muncitor-așchietor să fie în stare să lucreze, când e cazul, pe oricare dintre mașinile-unelte de bază.” R.l. 29 II 84 p. 3; v. și 30 X 79 p. 5 (din poli- + calificare; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
policalificare s. f., g.-d. art. policalificării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*policalificare s. f., g.-d. art. policalificării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
policalificare s. f., pl. policalificări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
policalificare, policalificărisubstantiv feminin
- 1. Calificare în mai multe specialități. DEX '09 DEX '98 DN DCR2
- Cine posedă o policalificare are o polișansă de a răzbi mai bine în viață. Săpt. 12 III 71 p. 4. DCR2
- Policalificarea – un răspuns la cerințele legării învățământului de viață. Sc. 10 XII 74 p. 4. DCR2
- [...] cerințele de forță de muncă au crescut la operațiile de frezare sau rectificare, astfel că prin policalificare s-a ajuns ca fiecare muncitor-așchietor să fie în stare să lucreze, când e cazul, pe oricare dintre mașinile-unelte de bază. R.l. 29 II 84 p. 3; v. și 30 X 79 p. 5. DCR2
-
etimologie:
- policalifica DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.