9 definiții pentru polcă (haină)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POLCĂ1, polci, s. f. (Reg.) Haină femeiască de stofă (căptușită sau îmblănită), de diferite lungimi, croită pe talie, care se poartă la țară. – Din rus. pol’ka „poală a hainei”.
POLCĂ1, polci, s. f. (Reg.) Haină femeiască de stofă (căptușită sau îmblănită), de diferite lungimi, croită pe talie, care se poartă la țară. – Din rus. pol’ka „poală a hainei”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
polcă2 sf [At: SEVASTOS, N. 47 / Pl: ~lci / E: rs полька „poală a hainei”] (Reg) Haină sau jachetă pe care o poartă femeile la țară, făcută din stofă sau lână împletită și croită pe talie, de lungime variabilă, de obicei scurtă căptușită sau îmblănită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLCĂ 1, polci, s. f. (Mold.) Un fel de jachetă femeiască (țărănească) de stofă, croită pe talie, care acoperă partea de sus a corpului. V. bluză. Lelea Ileana era îmbrăcată cuviincios, cu fustă și polcă cernite și bariz cafeniu. SADOVEANU, N. F. 165. Ș-am văzut o copiliță, Numa-n polcă și-n rochiță. SEVASTOS, C. 109.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
polcă f. Mold. ciupagul sau pieptarul de lână al țărancelor; polca e anteriul femeiesc. [Lit. haină poloneză].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) pólcă f., pl. ĭ (rut. rus. pólĭka, „Polonă, Leașcă” și „cabană”. Cp. cu venghercă. Cp. și cu rus. pólka, dim. d. polá, poală. V. polcă 2). Surtuc femeĭesc făcut din stofă supțire căptușită care acopere corpu pînă la șoldurĭ (fr. tailleur). V. bluză, talie, cĭupag.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
polcă s. f., g.-d. art. polcii; pl. polci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
polcă s. f., g.-d. art. polcii; pl. polci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
polcă (haină, dans) s. f., g.-d. art. polcii; pl. polci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
polcă, -ci.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
polcă, polcisubstantiv feminin
- 1. Haină femeiască de stofă (căptușită sau îmblănită), de diferite lungimi, croită pe talie, care se poartă la țară. DEX '09 DLRLCdiminutive: polcuță
- Lelea Ileana era îmbrăcată cuviincios, cu fustă și polcă cernite și bariz cafeniu. SADOVEANU, N. F. 165. DLRLC
- Ș-am văzut o copiliță, Numa-n polcă și-n rochiță. SEVASTOS, C. 109. DLRLC
-
etimologie:
- pol’ka „poală a hainei”. DEX '09