4 definiții pentru podidit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PODIDI, podidesc, vb. IV. Tranz. (Despre râs și, mai ales, despre plâns) A cuprinde (pe cineva) cu putere, năvalnic; a năpădi. ♦ (Despre dor, somn, griji etc.) A copleși, a răzbi. ♦ (Despre lacrimi, sânge etc.) A porni să curgă brusc și cu putere (pe nas sau pe gură); a țâșni, a izbucni, a năpădi. – Et. nec.

A PODIDI ~esc tranz. 1) (despre sentimente, stări, gânduri etc.) A cuprinde brusc și cu putere; a pune stăpânire în chip năvalnic; a năvăli; a copleși; a năpădi; a păli. 2) (despre lacrimi, sânge) A începe să curgă din abundență și cu putere. /Orig. nec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

podidi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. podidesc, 3 sg. podidește, imperf. 3 sg. podidea; conj. prez. 3 sg. și pl. podidească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PODIDI vb. 1. a năpădi, a umple, (reg.) a bucși, (înv.) a povedi. (L-a ~ sângele.) 2. a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) copleși, a(-l) covârși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrânge, a(-l) învinge, a(-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi, (înv.) a(-l) preacovârși, (fig.) a(-l) doborî, a(-l) lovi. (L-a ~ somnul.)

Intrare: podidit
podidit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • podidit
  • podiditul
  • podiditu‑
  • podidi
  • podidita
plural
  • podidiți
  • podidiții
  • podidite
  • podiditele
genitiv-dativ singular
  • podidit
  • podiditului
  • podidite
  • podiditei
plural
  • podidiți
  • podidiților
  • podidite
  • podiditelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

podidi, podidescverb

  • 1. (Despre râs și, mai ales, despre plâns) A cuprinde (pe cineva) cu putere, năvalnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: năpădi
    • format_quote V-am iertat și eu! – zise atunci arhimandritul Pafnutie, podidindu-l un rîs sănătos. STĂNOIU, C. I. 224. DLRLC
    • format_quote Își șterse lacrimile cu colțul basmalei și zîmbi fericită un moment. Plînsul însă o podidi iarăși îndată ce deschise gura. REBREANU, R. I 140. DLRLC
    • 1.1. Despre dor, somn, griji etc.: copleși, răzbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Somnul îl podidise pe cînd Bisoceanul îmi povestea basmul. ODOBESCU, S. III 191. DLRLC
      • format_quote Pînă doru-l podidea. TEODORESCU, P. P. 678. DLRLC
    • 1.2. (Despre lacrimi, sânge etc.) A porni să curgă brusc și cu putere (pe nas sau pe gură). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Apoi l-a podidit sîngele pe nas și pe gură ș-a murit. CARAGIALE, O. I 263. DLRLC
      • format_quote Pe gelat cînd îl izbea, Sîngele îl podidea. TEODORESCU, P. P. 476. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.