opțiuni
  • info

9 definiții pentru plutărie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUTĂRIE s. f. 1. Transportul pe apă al buștenilor (legați în plute1); plutărit (1). 2. Îndeletnicirea plutașului1; plutărit (2), plutășie. 3. (Rar) Mulțime de plute1. – Plută1 + suf. -ărie.

PLUTĂRIE s. f. 1. Transportul pe apă al buștenilor (legați în plute1); plutărit (1). 2. Îndeletnicirea plutașului1; plutărit (2), plutășie. 3. (Rar) Mulțime de plute1. – Plută1 + suf. -ărie.

plutărie1 sf [At: ȘEZ. II, 24 / Pl: ~ii / E: plutar + -ie] (Rar) 1-3 Plutărit (3-5).

plutărie2 sf [At: DL / Pl: ~ii / E: plută + -ărie] (Rar; csc) Mulțime de plute1 (1).

PLUTĂRIE s. f. 1. Plutărit; îndeletnicirea plutașului; plutășie. Ajutorul cîrmaciului la plutărie. stă în partea opusă cîrmei și îndreaptă pluta pe adevăratul drum. ȘEZ. II 24. 2. (Cu sens colectiv) Mulțime de plute.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plutărie s. f., art. plutăria, g.-d. plutării, art. plutăriei

plutărie s. f., art. plutăria, g.-d. plutării, art. plutăriei

plutărie s. f., art. plutăria, g.-d. plutării, art. plutăriei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLUTĂRIE s. v. plutărit.

PLUTĂRIE s. plutărit, (rar) plutit, (înv. și reg.) plutășie. (Se ocupă cu ~.)

Intrare: plutărie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plutărie
  • plutăria
plural — —
genitiv-dativ singular
  • plutării
  • plutăriei
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plutăriesubstantiv feminin

etimologie:
  • Plută + sufix -ărie. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.