PLUTON², plutoni, s. m. Corp de roci magmatice, în general de dimensiuni mari, fixat prin intruziune în masa unor strate sedimentare. – Din fr. pluton.

pluton² sm [At: LTR² / Pl: ~i / E: fr pluton] Corp de roci magmatice de mari dimensiuni, fixat prin intruziune în masa unor straturi sedimentare.

PLUTON², plutoni, s. m. Corp de roci magmatice, în general de dimensiuni mari, fixat prin intruziune în masa unor straturi sedimentare. – Din fr. pluton.

PLUTON² s.n. Corp de roci intruzive, de dimensiuni foarte mari. [< germ. Pluton].

PLUTON² s. n. masă de roci magmatice intruzive, de dimensiuni mari. (< fr. pluton)

pluton¹ (corp de roci) s. m., pl. plutoni

pluton¹ (corp de roci) s. m., pl. plutoni

pluton (geol.) s. m., pl. plutoni

pluton

Pluton v. Hades.

PLUTON (PLUTO) 1. (În mitologia greacă) Patron al comorilor subterane, apoi, prin identificare cu Hades, zeu dominând peste Infern și peste bogățiile subpământene. Este fiul cuplului Cronos-Rhea, deci frate cu Zeus. 2. Cea de-a noua planetă a sistemului solar descoperită de Clyde William Tombaugh la 18 febr. 1930, pe baza calculelor lui Percival Lowell. Este situată la o distanță medie de 5,91 x 10⁹ km de Soare. Are un diametru de c. 2.380 km, masa de 1,3 x 10²² kg (c. 0,002 din masa Pământului) și densitatea de 1,8 g/cm³. Perioada de revoluție (anul plutonian) este de 248,6 ani, iar perioada de rotație – retrogradă – (ziua plutoniană), de 6,39 zile. Orbita planetei P. este pronunțat eliptică (excentricitatea de 0,249) și înclinată cu 17°9′ față de planul elipticii. P. are un satelit, Charon, descoperit în 1978 de J.W. Christy, al cărui diametru este de c. 1.190 km, situat la o distanță de c. 20 de ori mai mică decât distanța Pământ-Lună, cu care P. formează un sistem binar, cu o mișcare sincronă și care intersectează orbita planetei Neptun. (În anumite perioade, de ex. între anii 1979 și 1999, P. s-a aflat în interiorul orbitei planetei Neptun.) Se presupune că este formată din gheață și roci și are o temperatură de c. 70 K (-203°C).