9 definiții pentru plivire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLIVIRE, pliviri, s. f. Faptul de a plivi; curățare de buruieni; plivit1. – V. plivi.
PLIVIRE, pliviri, s. f. Faptul de a plivi; curățare de buruieni; plivit1. – V. plivi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
plivire [At: ECONOMIA, 46/18 / V: (reg) plevere / Pl: ~ri / E: plivi] 1 Plivit1 (1). 2 Stârpire a buruienilor prin smulgere sau tăiere Si: distrugere. 3 Tăiere a buruienilor pentru a le distruge sau a le stârpi Si: smulgere. 4 (Fig) Separare. 5 Rupere sau tăiere a cârceilor, lăstarilor sau a frunzelor de prisos de pe plantele de cultură, viță de vie, pomi etc. Si: copilire. 6 (Spc) Tăiere cu foarfecele a spicelor de secară Si: (reg) secărățire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLIVIRE s. f. Acțiunea de a plivi; curățire de buruieni; plivit1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
plevere sf vz plivire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
plivire s. f., g.-d. art. plivirii; pl. pliviri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
plivire s. f., g.-d. art. plivirii; pl. pliviri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plivire s. f., g.-d. art. plivirii; pl. pliviri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PLIVIRE s. (AGRIC.) plivit, (rar) pliveală, (înv. și reg.) plevilă, (reg.) pălămizit, (înv.) plivitură. (~ buruienilor de pe un teren cultivat.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PLIVIRE s. (AGRIC.) plivit, (rar) pliveală, (înv. și reg.) plevilă, (reg.) pălămizit, (înv.) plivitură. (~ buruienilor de pe un teren cultivat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
plivire, plivirisubstantiv feminin
etimologie:
- plivi DEX '98 DEX '09