10 definiții pentru piuitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIUITURĂ, piuituri, s. f. 1. Strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit (1). 2. Sunet subțire, ascuțit; piuit (2), piuială, țiuitură. [Pr.: pi-u-] – Piui + suf. -tură.

PIUITURĂ, piuituri, s. f. 1. Strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit (1). 2. Sunet subțire, ascuțit; piuit (2), piuială, țiuitură. [Pr.: pi-u-] – Piui + suf. -tură.

piuitu sf [At: POLIZU / P: pi-u-i~ / Pl: ~ri / E: piui1 + -tură] 1 Emitere de sunete caracteristice de către puii păsărilor Si: piuială (1), piuit (1), piuire (1), (reg) pieunat, pioceală (1), piscuire (2). 2 Sunet subțire, metalic, ascuțit, produs de proiectile prin aer Si: țiuitură, (rar) piuială (2), piuire (2), piuit (1). 3-4 (Ccr) Piscuit (6-7).

PIUITURĂ, piuituri, s. f. Strigăt caracteristic scos de puii de pasăre. ◊ Fig. Sunet subțire, ascuțit. Paharele ciocnite între ele răsună pripit a bani de argint trîntiți pe piatră ș-a piuitură limpede de cristal. DELAVRANCEA, S. 140.

piuitură f. efectul piuirii: 1. ciripit; 2. șuierat: piuitura gloanțelor.

piuitúră f., pl. ĭ. Rezultatu piuiriĭ: o piuitură de puĭ de găină.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

piuitu (desp. pi-u-i-) s. f., g.-d. art. piuiturii; pl. piuituri

piuitu (pi-u-i-) s. f., g.-d. art. piuiturii; pl. piuituri

piuitu s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piuiturii; pl. piuituri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIUITU s. 1. v. piuit. 2. v. țiuitură.

PIUITU s. 1. piuire, piuit, (reg.) pieunat, piscuit. (~ de pui de găină.) 2. piuit, șuierat, șuierătură, țiuit, țiuitură, vîjîit, vîjîitură, (rar) piuială. (~ glonțului pe la urechea cuiva.)

Intrare: piuitură
piuitură substantiv feminin
  • silabație: pi-u-i- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piuitu
  • piuitura
plural
  • piuituri
  • piuiturile
genitiv-dativ singular
  • piuituri
  • piuiturii
plural
  • piuituri
  • piuiturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

piuitu, piuiturisubstantiv feminin

  • 1. Strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: piuit
  • 2. Sunet subțire, ascuțit; piuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Paharele ciocnite între ele răsună pripit a bani de argint trîntiți pe piatră ș-a piuitură limpede de cristal. DELAVRANCEA, S. 140. DLRLC
etimologie:
  • Piui + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.