11 definiții pentru peristil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERISTÍL, peristiluri, s. n. Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane sau de stâlpi, care mărginește o clădire, o grădină, o sală; ansamblul acestor coloane. ♦ A doua curte interioară a clădirilor romane, închisă și mărginită de porticuri și rezervată vieții familiale. – Din fr. péristyle.

PERISTÍL, peristiluri, s. n. Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane sau de stâlpi, care mărginește o clădire, o grădină, o sală; ansamblul acestor coloane. ♦ A doua curte interioară a clădirilor romane, închisă și mărginită de porticuri și rezervată vieții familiale. – Din fr. péristyle.

peristil sn [At: GTN (1836), 362/16 / V: (nob) ~tol / Pl: ~uri / E: fr péristyle] 1 Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane, care mărginește o clădire, o curte, o sală. 2 Ansamblu al acestor coloane. 3 A doua curte interioară a clădirilor romane, închisă și mărginită de porticuri și rezervată vieții domestice, familiale.

PERISTÍL, peristiluri, s. n. Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane așezate în lungul zidului care înconjură un edificiu, o sală sau o grădină; ansamblul acestor coloane. Planul, lipsit astăzi de peristilul sau tinda deschisă exterioară ce s-a dărimat, oferă în adevăr. două corpuri principale. ODOBESCU, S. I 389. ♦ Galerie interioară în clădirile antice grecești, formată din unul sau din mai multe rînduri de coloane așezate în lungul unui perete la oarecare distanță de acesta. ♦ A doua curte interioară (închisă și mărginită de portice) a clădirilor romane.

PERISTÍL s.n. Șir de coloane care mărginește un edificiu, o grădină etc. sau împodobește fațada unei clădiri, formând un fel de galerie. [Pl. -luri, -le. / < fr. péristyle, cf. gr. peristylon < peri – împrejur, stylos – coloană].

PERISTÍL s. n. galerie de coloane care mărginește un edificiu, o grădină etc., sau împodobește fațada unei clădiri. (< fr. péristyle)

PERISTÍL ~uri n. 1) (în arhitectura antică) Galerie formată dintr-un șir de coloane, care mărginește o clădire. 2) Colonadă care înfrumusețează fațada unui edificiu. /<fr. péristyle

peristil n. 1. colonadă ce formează galerie în jurul unui edificiu; 2. toate coloanele ce împodobesc fațada unui monument.

*peristíl n., pl. urĭ și e (vgr. peristylon, d. peri, în prejur, și stylos, coloană). Colonadă, șir de coloane în prejuru unuĭ edificiŭ, unuĭ monument, uneĭ curțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!peristíl (-ris-til/-ri-stil) s. n., pl. peristíluri

peristíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. peristíluri

Intrare: peristil
peristil1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: pe-ris-til, pe-ri-stil info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peristil
  • peristilul
  • peristilu‑
plural
  • peristiluri
  • peristilurile
genitiv-dativ singular
  • peristil
  • peristilului
plural
  • peristiluri
  • peristilurilor
vocativ singular
plural
peristil2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peristil
  • peristilul
  • peristilu‑
plural
  • peristile
  • peristilele
genitiv-dativ singular
  • peristil
  • peristilului
plural
  • peristile
  • peristilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

peristil

  • 1. Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane sau de stâlpi, care mărginește o clădire, o grădină, o sală; ansamblul acestor coloane.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Planul, lipsit astăzi de peristilul sau tinda deschisă exterioară ce s-a dărîmat, oferă în adevăr. două corpuri principale. ODOBESCU, S. I 389.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Galerie interioară în clădirile antice grecești, formată din unul sau din mai multe rânduri de coloane așezate în lungul unui perete la oarecare distanță de acesta.
      surse: DLRLC
    • 1.2. A doua curte interioară a clădirilor romane, închisă și mărginită de porticuri și rezervată vieții familiale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: