PERISTIL, peristiluri, s. n. Galerie interioară sau exterioară formată dintr-un șir de coloane așezate în lungul zidului care înconjură un edificiu, o sală sau o grădină; ansamblul acestor coloane. Planul, lipsit astăzi de peristilul sau tinda deschisă exterioară ce s-a dărimat, oferă în adevăr. două corpuri principale. ODOBESCU, S. I 389. ♦ Galerie interioară în clădirile antice grecești, formată din unul sau din mai multe rînduri de coloane așezate în lungul unui perete la oarecare distanță de acesta. ♦ A doua curte interioară (închisă și mărginită de portice) a clădirilor romane.